Cei 27 anunţă că vor un rol mai important al Europei pe scena internaţională.
Noul preşedinte al SUA va primi din partea UE o scrisoare în care aliaţii de peste Atlantic îl anunţă că vizează un rol mai mare al Europei pe scena internaţională şi o abordare multilaterală a problemelor lumii.
Mesajul a fost pregătit luni, la Marsilia, la reuniunea miniştrilor de externe ai UE, şi va pleca spre Washington, după confirmarea noii administraţii americane.
Scrisoarea mai îndeamnă viitoarea administraţie americană să pună procesul de pace din Orientul Mijlociu în fruntea agendei şi menţionează totodată un rol al Europei în garantarea acordului israeliano-palestinian. În plus, europenii propun Washingtonului o coordonare mai bună între operaţiunile militare şi cele ale reconstrucţiei în Afganistan.
Nu în ultimul rând, UE atrage atenţia SUA asupra puterii economice crescânde a Rusiei şi apreciază că intensificarea contactelor diplomatice cu Moscova este necesară pentru evitarea unei viitoare confruntări. Europa răspunde la telefon În vreme ce evocarea soluţiilor multilaterale arată în mod clar dezacordul UE cu abordarea unilaterală preferată de SUA în diferite momente, în special în cazul intervenţiei din Irak, scrisoarea mai prezintă câteva mesaje implicite. Europenii sugerează că SUA s-au concentrat prea mult pe o soluţie militară în Afganistan şi, în paralel, au acordat prea multă atenţie războiului împotriva terorismului, ignorând schimbările din Rusia, apreciază „Washington Post“.
Mesajul UE către SUA a fost sintetizat de ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, cu un răspuns pentru fostul secretar american de stat, Henry Kissinger, care s-a întrebat unde anume trebuie să sune când vrea să vorbească cu Europa. „Europa are un număr de telefon. Este numărul ţării care deţine preşedinţia la momentul dat. Azi, Franţa, în două luni, Cehia“, a explicat Kouchner. EUROBAMA Stilul democrat, mai aproape de UE Relaţiile transatlantice au intrat într-o criză majoră în 2003, când SUA au decis intervenţia militară din Irak. Momentul a dus la o divizare a Bătrânului Continent, în condiţiile în care Marea Britanie, Spania, Italia şi noile state membre au susţinut intervenţia, în vreme ce „vechea Europă“, condusă de Franţa şi Germania, s-a opus. Al doilea mandat al preşedintelui George W. Bush a adus o uşoară încălzire a relaţiilor cu Europa, iar un nou avânt a fost adus de schimbările de guvernare din Franţa şi Germania. Acum, scrie Reuters, opinia publică arată o susţinere clară a europenilor pentru democratul Barack Obama, care împărtăşeşte viziunea UE privind drepturile omului, favorizează un dialog cu Iranul şI reprezintă, în general, o schimbare mult-aşteptată de la actuala administraţie. Prin contrast, John McCain a nemulţumit prin retorica sa dură împotriva Rusiei şi a Iranului, dar şi prin alegerea pentru candidatura la funcţia de vicepreşedinte a republicanei Sarah Palin, o persoană fără experienţă în politica externă.
Recomandările noastre
