Antreprenorii, în fața unor posibile schimbări legislative. Cine va mai putea redacta un contract

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inițiativa legislativă de modificare a Legii avocaturii a stârnit controverse în mediul de afaceri și în rândul mai multor categorii profesionale. Proiectul, care urmărește să reglementeze mai strict activitățile juridice rezervate avocaților, ridică întrebări despre dreptul firmelor și al persoanelor fizice de a-și întocmi singure contractele, dar și despre costurile pe care le-ar putea implica noile reguli.

Subiectul a fost discutat de Radu Preda, moderatorul podcastului „Picătura de Business”, și Silvana Racovicianu, avocat și membru în Consiliul Baroului București și în Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Redactarea contractelor, sub noi reguli? Ce clarificări cere dezbaterea privind Legea avocaturii

În timpul discuției, Racovicianu a susținut că modificările urmăresc să protejeze cetățenii de serviciile juridice oferite de persoane fără drept de exercitare a profesiei.

Radu Preda a ridicat, în schimb, problema modului în care textul proiectului poate fi interpretat de public și a riscului ca prevederile să extindă prea mult atribuțiile rezervate avocaților.

Cum se stabilește prețul unei locuințe scoase la vânzare. Ce factori contează

Șoferii, urmăriți peste tot. Ce aduce nou sistemul e-SIGUR al MAI

Silvana Aracovicianu susține că proiectul urmărește protejarea clienților

Avocata a explicat că inițiativa legislativă pornește de la propunerile formulate de membrii profesiei și centralizate în urma congreselor avocaților. Potrivit acesteia, modificările ar trebui să consolideze garanțiile de care beneficiază persoanele care solicită servicii juridice.

„A fost o inițiativă excelentă, iar ea cuprinde în esență voința Congresului Avocaților, care a avut loc în acest an”, a afirmat Silvana Racovicianu.

Aceasta a susținut că pe piață există societăți și persoane care oferă servicii de consultanță juridică, reprezentare sau recuperare de creanțe fără să își asume garanțiile și răspunderea specifice profesiei de avocat.

„Un avocat este obligat să respecte un secret profesional. Un avocat… este răspunde juridic pentru actele pe care le întocmește. Avem o asigurare profesională și în afară de asta avem o răspundere disciplinară asupra a tot ceea ce facem”, a afirmat avocata.

Aceasta a invocat mai multe situații întâlnite în activitatea profesională, inclusiv contracte de recuperare a creanțelor care ar putea genera obligații financiare disproporționate pentru clienți și înțelegeri privind divorțurile care nu ar reglementa suficient de clar relațiile dintre părinți și copii.

În opinia sa, o parte dintre aceste probleme ajung ulterior în instanță, ceea ce arată importanța unei consilieri juridice adaptate fiecărei situații.

Radu Preda, despre obligația și de a apela la un avocat

Moderatorul a pus sub semnul întrebării felul în care publicul ar putea interpreta prevederile proiectului și a atras atenția asupra posibilelor efecte asupra întreprinderilor mici și mijlocii.

Una dintre principalele sale preocupări a fost faptul că o prevedere insuficient de clară ar putea fi înțeleasă ca o obligație de a apela la un avocat pentru aproape orice contract redactat în scris.

„Pentru că lumea când citește această modificare spune, dom’le, toate contractele în formă scrisă vor avea nevoie de avocat? Explicația ta, repet, care a durat 5 minute, lămurește lucrurile. Eu, de exemplu, am înțeles ce ai vrut să spui. Numai că nu se putea înțelege direct din textul legii fără să fie nevoie de această explicație?”, a întrebat Radu Preda.

În replică, Silvana Racovicianu a susținut că proiectul nu vizează toate contractele întocmite în scris, ci numai situațiile în care legea impune această formă. Ea a menționat că activitatea notarială nu ar urma să fie afectată și că anumite categorii profesionale își păstrează atribuțiile prevăzute de legi speciale.

„În realitate, ai spus-o și tu foarte clar. nu sunt afectate decât contractele pentru care legea cere forma scrisă”, a afirmat avocata.

Discuția a vizat și contractele de muncă, pentru care există reglementări specifice, precum și activitatea consilierilor juridici angajați de societăți comerciale sau instituții publice.

Ea a explicat că aceștia își pot exercita atribuțiile pentru angajatorii lor, însă a contestat posibilitatea ca serviciile juridice să fie oferite liber pe piață prin intermediul unor societăți comerciale, în afara limitelor stabilite de lege.

Proiectul ar putea fi clarificat în procedura parlamentară

Un alt punct important al dezbaterii a fost dreptul persoanelor fizice și juridice de a-și redacta contractele. Radu Preda a întrebat direct dacă un antreprenor care nu dispune de un departament juridic ar putea să își întocmească singur documentele.

Silvana Racovicianu a răspuns că interpretarea potrivit căreia fiecare contract trebuie redactat obligatoriu de un avocat ar fi exagerată. Totuși, ea a admis că proiectul poate fi îmbunătățit pentru a elimina neclaritățile.

„Ceea ce legea nu interzice, permite”, a declarat avocata.

Aceasta a susținut că textul poate fi completat în timpul dezbaterilor parlamentare, astfel încât dreptul persoanelor și al societăților de a acționa pentru propriile interese să fie formulat fără ambiguități.

La finalul discuției, Radu Preda a insistat asupra necesității unei justificări clare a măsurilor și a proporționalității acestora, inclusiv prin prezentarea unor date care să arate amploarea fenomenului pe care proiectul încearcă să îl combată.

La rândul său, Silvana Racovicianu a afirmat că Uniunea Națională a Barourilor din România trebuie să explice mai bine obiectivele inițiativei și să ia în considerare observațiile formulate de celelalte categorii profesionale.