Lipsa de încredere în clasa politică, o problemă tot mai apăsătoare. Ce se întâmplă în România

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Neîncrederea în clasa politică și în instituțiile statului, lipsa liderilor considerați competenți și dificultățile cu care se confruntă tinerii au fost câteva dintre subiectele dezbătute de Dan Andronic, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră în ediția de colecție a emisiunii „Contrapunct”, difuzată pe canalul Hai România.

Cei trei jurnaliști au analizat nemulțumirile din societate, protestele tinerilor din mai multe state europene și dificultatea identificării unor alternative politice capabile să răspundă problemelor economice și sociale.

Octavian Hoandră a criticat lipsa de încredere în instituțiile statului

În discuția despre clasa politică, Octavian Hoandră a susținut că neîncrederea nu se limitează la anumite persoane aflate la putere, ci afectează relația cetățenilor cu instituțiile și cu sistemul de legi.

„Ideea este că noi ar trebui să avem încredere în legi și în instituții ceea ce este sinistru și tragic este că toată țara asta nu mai are încredere nici în instituții nici în legi”, a afirmat jurnalistul.

Călin Georgescu, mai aproape de ieșirea din arest. Av. Sinescu: „Mă aștept la o soluție corectă, respingerea contestației DIICOT!”

Internetul, în pericol. Inclusiv site-uri guvernamentale au fost închise

Declarația a venit după o discuție despre criteriile pe baza cărora oamenii pot evalua politicienii și despre diferența dintre aprecierea competenței unei persoane și încrederea acordată acesteia.

Bogdan Comaroni a explicat că, din perspectiva sa de jurnalist, neîncrederea și verificarea permanentă a acțiunilor celor aflați la putere sunt necesare.

„Da, eu ca jurnalist din start n-am încredere. adică primul lucru când îl văd pe unul la putere evident că n-am încredere în el dar așa și trebuie să fie pentru un jurnalist”, a spus Comaroni.

Acesta a precizat că poate aprecia pregătirea profesională a unui politician fără să îi acorde automat încredere deplină.

Bogdan Comaroni a vorbit despre lipsa liderilor politici competenți

Participanții au discutat și despre dificultatea identificării unor politicieni care să poată gestiona problemele structurale ale României.

Bogdan Comaroni a susținut că apartenența la o anumită orientare politică nu ar trebui să împiedice evaluarea competențelor unui politician.

În acest context, el l-a oferit ca exemplu pe Petrișor Peiu, despre care a spus că îi apreciază cunoștințele, fără ca această apreciere să însemne automat susținerea sa pentru o funcție de conducere.

„Chiar dacă nu-ți de acord cu doctrina. Bine, noi nu mai avem doctrină. Dar zic, chiar dacă n-aș fi de acord cu viziunea”, a afirmat Comaroni, explicând că evaluarea unui politician trebuie să țină cont de pregătirea și capacitatea acestuia de a-și îndeplini atribuțiile.

Jurnaliștii au discutat și despre dificultatea formării unei echipe guvernamentale capabile să pună în practică promisiunile politice. Comaroni a susținut că schimbarea orientării politice nu este suficientă dacă nu există oameni pregătiți să gestioneze administrația și economia.

Dan Andronic, Octavian Hoandra si Bogdan Comaroni. Sursa foto: Captură video

Dan Andronic a pus în discuție viitorul generației Z

Un alt subiect a fost legat de protestele tinerilor din mai multe state europene și de cauzele nemulțumirilor acestora.

Dan Andronic a susținut că lipsa perspectivelor de viitor ar putea contribui la tensiunile sociale, în special în rândul generațiilor tinere.

„Dar de unde vine… revoltă a acestei generații Z, pentru că pot să accept o mulțime întreagă de explicații și care țin de teoria conspirației și care țin de normalitate, dar cred că undeva este spaima de viitor. Spaima că, de fapt, nu mai au viitor”, a declarat moderatorul.

Acesta a vorbit despre diferența dintre educația oferită de sistemul tradițional și schimbările tehnologice pe care tinerii le observă în viața de zi cu zi.

În opinia sa, instituțiile nu reușesc întotdeauna să ofere răspunsuri convingătoare la întrebările legate de viitorul profesional și social al generațiilor tinere.

Octavian Hoandră a legat aceste nemulțumiri de schimbările din educație și de dificultățile de pe piața muncii, susținând că tinerii au nevoie de repere și de oportunități concrete pentru a-și construi un viitor.