Medicii de familie au o listă de revendicări în 10 puncte ca să semneze contractul cu asigurările. Vezi ce solicită
- Cristina Lica
- 5 iunie 2011, 20:47
Conflictul asigurări-medici de familie nu dă semne că se domoleşte. Din contră, medicii au făcut o listă de revendicări pe care le cer soluţionate. Doctorii de familie au decis să nu reia de mâine prescrierea de reţete compensate, a trimiterilor sau a analizelor pentru asiguraţi, iar în acest moment discută dacă vor acorda consultațiile cu plată.
Cea mai importantă revendicare a medicilor de familie: creşterea de la 5,9% la 9% a procentului alocat medicinei primare. Fără rezolvarea acestui punct de pe lista de revendicări medicii spun că nu vor semna contractele cu sistemul public de asigurări. „Sistemul de asigurări și-a atins limitele” "Este evident că sistemul de asigurări de sănătate patronat de stat, în formă actuală, şi-a atins limitele. Pe lângă subfinanţarea cronică, greşeli manageriale grave perpetuate în timp au dus la amputarea rolului asistenţei medicale primare", potrivit reprezentanţilor celor două federaţii ale medicilor de familie, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie și Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medicină Generală, care s-au reunit astăzi. Lista cu cele zece revendicări
Mai exact, medicii de familie solicită:
1. Clarificarea normelor de aplicare a contractului-cadru cu privire la asistenţa pacienţilor cronici. "În acest moment, formularea din contractul-cadru este ambiguă, pacienţii ar trebui să primească reţetele o dată la trei luni, asta înseamnă că ar trebui să plătească triplu, dintr-o dată", spune medicul Sandra Alexiu, secretar la Societatea Naţională de Medicina Familiei.
2. Asigurarea valorii minim garantate atât la per capita, cât şi la per serviciu, cu regularizari trimestriale. Valoarea minim garantată la capitaţie minimum 3 lei. Valoarea minim garantată la serviciu, minimum 2,5 lei. La ambele valori de punct se va corela cu gradul profesional;
3. Plata la capitaţie la înscrişi, NU la asiguraţi. "Casele de asigurări ar trebui să urmărească plata asigurării, nu medicii. În acest moment, avem situaţii de genul: nu sunt recunoscuţi de sistemul informatic ca asiguraţi copiii până la 4-5 luni, timp în care beneficiează de multe servicii din partea doctorilor de familie: vaccinări, consultaţii la cabinet şi la domiciliu, examene de bilanţ. În consecință, noi nu suntem plătiți", mai spune medicul de familie Sandra Alexiu.
4. Modificarea formulei de calcul pentru punctajul la capitaţie, cu depunctare graduală pentru medicii cu mai mult de 2200 de pacienţi;
5. Informatizarea trebuie să fie obiectul unui contract separat, negociat şi suportarea costurilor de catre MS si CNAS, atât pentru asigurarea tehnicii necesare, cât şi a muncii de editare a cardurilor;
6. Eliminarea din ordinul cu completarea reţetelor şi trimiterilor a prevederilor privind codurile de bare si a altor enormitati din aceste ordin;
7. Minim 9% pentru asistenţa medicală primară din totalul fondului de asigurări pentru anul în curs;
8. Negocierea tuturor documentelor/actelor normative care ne privesc!
9. CNAS este responsabilă de corectitudinea listelor. Erorile SIUI trebuie corectate iar medicii, despăgubiţi.
10. Cerem în mod oficial o mediere, intervenţia primului ministru pentru rezolvarea problemelor din asistenţa medicală primară. Președintele CNAS: „Nu ne permitem să alocăm un buget mai mare” Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, declara în urmă cu câteva zile pentru EVZ că „bugetul alocat pentru medicina primară este cu 10% mai mare decât propunerea iniţială a Casei. Toate revendicările medicilor au fost soluţionate în ultimele 2-3 săptămâni prin modificări ale contractului. Acum nu mai există niciun motiv real pentru care medicii să nu semneze contractul cu casele de asigurări. Noi îi aşteptăm să semneze contractele cu date de 1 iunie”. Duță crede că cererea doctorilor ca bugetul alocat medicinei primare să fie mai mare nu poate fi onorată. ”Nu ne putem permite acest lucru acum, iar atitudinea lor nu reflectă decât dispreţ faţă de pacient şi resursele pe care România le poate oferi”.