Majoritatea elevilor de la Colegiul de Informatică „Tudor Vianu”, câştigători ai unor concursuri organizate de Agenţia spaţială americană, visează să studieze peste hotare.

„See you on the moon!” („Ne vedem pe lună!”) este mesajul pe care Andrew Chaikin, autorul cărţii „A man on the moon”, l-a scris ca autograf pentru elevii de la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”.

Liceenii colegiului bucureştan se întrec în a proiecta avioane supersonice şi au tovehicule care să poată fi folosite în misiunile de pe Lună.

Ideile lor inovatoare i-au uimit pe specialiştii Agenţiei spaţiale americane (NASA), care îi invită la fiecare competiţie pe care o organizea ză. Chiar dacă sunt la profil real, elevii nu mai ţin minte numărul pre mi i lor „furate” de la NASA. Ul timul a fost săptămâna trecută. „E al şaptelea!”, îi aduce cu picioarele pe pământ profesoara lor, Ioana Stoica, care le şi întreţine „nebunia” de a fi „cu capul în nori”.

Adolescenţi din 2009 cu idei pentru 2020

„Airplane Prototype Super Sonic Voyager X” este proiectul cu care elevii de clasa a IX-a - Costin Muraru, Liviu Felix şi Sebastian Mu raru - au luat marele premiu al unui concurs organizat de NASA, la categoria Elevi non-americani - echipe. Cerinţa competiţiei era proiectarea unui avion supersonic care ar putea să fie construit în 2020. În concursul care s-a încheiat vineri, 15 mai, au intrat 60 de proiecte a 120 de tineri, din opt state americane şi 11 ţări.

„Trebuia să ne imaginăm cum ar arăta avionul viitorului. Aveam nişte cerinţe precise date de cei de la NASA: viteza trebuia să fie între 1,6 şi 1,9 Mach, să aibă o limită de 70 de pasageri”, explică Liviu.

Băieţii au muncit la proiect o lună şi jumătate. „La combustibil ne-am gândit să fie un amestec între cherosen şi bio-diesel, un combustibil ecologic. Altă inovaţie ar fi la aripi, care se adaptează în funcţie de viteză”, explică Sebastian. Dacă ar fi să facă o autoevaluare a proiectului lor, puştii se felicită că nu au trecut pe tărâmul „SF”-urilor. „Toate proiectele cu care am concurat au fost bune, diferenţa a făcut-o imaginaţia în exces la celelalte proiecte”, spune Costin.

Adolescenţii de la „Vianu” sunt conştienţi că elevii celorlalte licee le-au pus eticheta de „tocilari”, dar nu-i deranjează prea tare. „Noi nu mergem cu proiectul ăsta în frunte. Sau când ne întâlnim cu prietenii noştri nu vorbim numai despre asta, avem şi alte preocupări”, tranşează problema Sebastian.

Nu sunt hotărâţi ce facultate vor urma, dar vor o carieră în ştiinţe. Cel mai probabil, peste hotare, nu în România.

Vise „supersonice”

Echipa clasată pe locul doi la ultimul concurs NASA e formată din patru elevi, tot de clasa a IX-a. „Paperwing” a fost proiectul realizat de Vlad A dam, Ana Maria Borlovan, Roberta Răileanu şi Sabina Zăvoianu.

„Avionul are geometria modificabilă în zbor. Până a cum s-au făcut doar compromisuri în privinţa asta. Am folosit doar fibră din carbon”, explică Vlad. Echipa crede că proiectul lor va fi fezabil în 2020, în SUA. „Taromul ar putea cumpăra unul la fel, prin 2040”, face un pronostic optimist Vlad. Fetele nu sunt deloc străine de cunoaşterea tehnologiei. „«Vianu» este un liceu unde se cultivă o astfel de pasiune”, explică Sabina. „Proiectul ăsta a fost uşor pe lângă cel de la tema la mate”, glumeşte Vlad, care recunoaşte că nici să lucrezi cu trei fete nu este floare la ureche.

Chiar dacă e prea devreme pentru a lua o hotărâre cu privire la facultatea pe care o vor alege, tinerii recunosc că majoritatea-şi doresc să studieze în străinătate. „Apoi o să mă întorc”, promite băiatul echipei.

Elevii din clasa a X-a a liceului din Capitală au demonstrat la NASA că pot să facă şi maşini numai bune de explorat terenul selenar. La com petiţia „NASA's Great Moonbuggy Race 2009”, desfăşurată lu na trecută, două echipe de la „Vianu” au luat premiile Best Design şi Team work.

Pentru realizarea celor două „drăcovenii” care să fenteze craterele şi obstacolele de pe Lună şi care să se plieze suficient cât să încapă într-un cub de 1,2 metri, copiii au avut nevoie de sponsori. Pie sele pentru o maşinuţă au costat până la 5.000 de lei.

Elevii au mers cu maşinuţele până în Huntsville, la U.S. Space & Rocket Center. „Când am ajuns acolo, am constatat că una se cam stricase şi a trebuit să muncim până dimineaţa ca s-o repunem pe picioare. Apoi a trebuit să o conducem pe un teren care imita foarte bine terenul selenar, cu cratere”, povesteşte una dintre fetele echipei. S-au întors acasă cu o diplomă în rama căreia este şi o bucăţică din steagul de pe Atlantis, una dintre navele spaţiale ale NASA.

ULTIMA FRONTIERĂ Elevi pregătiţi pentru „export”

„Microbul” concursurilor NASA a fost adus de profesoara lor de fizică, Ioana Stoica, care, în urmă cu doi ani, a câştigat o bursă de studiu la Agenţia spaţială americană. „Este mult mai simplu să fii profesorul unor copii deş tepţi”, crede Ioana Stoica. Proiectele pentru NASA sunt un exerciţiu pentru dezvoltarea creativităţii. „Dacă învă ţă mântul nostru te pune să reproduci ce ai învăţat, la aceste com pe tiţii trebuie să găsească soluţii originale”, spune profesoara. „Avem mulţi elevi care au terminat cursurile unor uni ver sităţi renumite. Eu mergeam pe holurile Universităţii Princeton şi primeam atâtea «Săru-mâna, doamna profesoară!» de parcă aş fi fost în Piaţa 1 Mai, lângă liceul nostru”, spune mândră profesoara. Pentru faptul că majoritatea copiilor visează să studieze peste hotare, Stoica are o explicaţie: „Dacă pleacă, nu sunt pierduţi! Majoritatea mai vin pe la liceul nostru şi devin un exemplu pentru ceilalţi”.