Acesta l-a călugărit și l-a trimis împreună cu un alt tânăr monah, Teofilact, într-o mănăstire aproape de locul unde apele Mării Negre se unesc cu Marea Marmara și unde cei doi monahi s-au ostenit în rugăciune și ascultare.

După un timp, patriarhul i-a învrednicit cu cinstea arhieriei. Pe Teofilact l-a așezat mitropolit în Nicomidia (capitala Bitiniei), iar pe Mihail episcop în Sinada (oraș din Frigia).

După ce patriarhul Tarasie a murit, i-a urmat pe tron Nichifor. În timpul acestuia, împăratul Leon Armeanul a pornit din nou lupta împotriva sfintelor icoane.

Episcopul Mihail a mărturisit plin de curaj înaintea împăratului învățăturile dreptei credințe. Pentru acest lucru a fost exilat împreună cu mitropolitul Teofilact al Nicomidiei și cu patriarhul Nichifor al Constantinopolului.

Mutat din loc în loc în surghiun, în cele din urmă a trecut cu pace la Domnul.

Tot pe 23 mai este pomenită și Sfânta Maria a lui Cleopa.

Aceasta a fost soția (sau poate fiica) lui Cleopa, unul dintre cei 70 de apostoli ai Mântuitorului și verișoară a Maicii Domnului, de care a legat-o o prietenie sfântă

Maria lui Cleopa a fost una dintre femeile mironosițe și l-a urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos cu credință și nu l-a părăsit nici în ceasul pătimirilor și răstignirii.

Sfintele mironosițe l-au ajutat lui Iosif din Arimateea și pe Nicodim să coboare trupul Domnului de pe Cruce și să-l așeze în mormânt.

Dragostea Mariei lui Cleopa față de Mântuitorul Iisus Hristos se vede și din faptul că în ziua îngropării o aflăm din nou la mormânt împreună cu Maria Magdalena (Matei 27, 61), iar în dimineața Sfintei Învieri s-a grăbit împreună cu celelalte femei mironosițe să ungă cu miresme trupul Domnului.