Europarlamentara Maria Petre luptă la Bruxelles ca Europa să fie egală pentru toţi membrii ei şi arată că femeia în politică răstoarnă toate prejudecăţile.

EVZ: Nu vă era mai bine ca senator? Aveaţi mai multă expunere. Ce v-a atras la Parlamentul European? Maria Petre: Nu ştiu dacă îmi era mai bine, dar sigur îmi era mai comod, măcar sub aspectul că zburam mult mai puţin cu avionul. Misiunea mea la Parlamentul European a început în 2005, ca observator. Perioada septembrie 2005-1 ianuarie 2007 a fost una excepţională. La dezbaterea primului raport de ţară au fost foarte multe intervenţii critice ale deputaţilor europeni, inclusiv PPE-DE, la adresa României. La ultimul, foarte puţine. Cam ăsta a fost rolul nostru şi, în plus, am învăţat multe despre procedurile Parlamentului European.

Cum arată o săptămână de europarlamentar, zi de zi? În general, plec luni cu primul avion spre Bruxelles şi revin joi noaptea, când plec direct acasă, la Slobozia. Agenda este diferită în fiecare săptămână. Pro gramul este altul decât cel din Parla men tul naţional: sunt săptămâni de comisii, săptămâni de grupuri politice şi săptămâni de plen la Strasbourg. Din când în când se organizează şi o mini sesiune plenară la Bruxelles. Am în fiecare zi program dens, cam de la 9.00-9.30, până cel mai devreme la 19.00. La Strasbourg, programul durează până la ora 24.00. Se întâmplă, de multe ori, să vorbeşti în plen la ora 22.00 sau 23.00.

Un discurs de cinci minute

Diferă şedinţele? Diferenţa majoră este că există proceduri, responsabil de fiecare procedură şi că toate se aplică. Toate şedinţele încep şi se termină la ora programată. Tot ce faci într-o zi are finalitate. Vorbim foarte scurt, concis, unul sau două minute. Cel mult cinci minute când eşti raportor. Dacă depăşim, ni se taie microfonul.

Cetăţenii nu înţeleg concret ce faceţi pentru ei la Bruxelles. Pare atât de departe şi o chestiune birocratică.. Este adevărat că la noi percepţia este că Bruxelles e departe şi că e birocratic. Păcat că nu vorbim mai des acasă despre asta. Poate că nici noi, deputaţii europeni, nu reuşim să promovăm în presa naţională munca de aici. Am fi mai interesanţi dacă am dormi în plen, dacă am face scandal. Fiecare dintre acţiunile de aici, din Parlamentul European, are o urmare concretă. Roaming mai ieftin, fructe gratuite în şcoli din septembrie 2009, regulamente simplificate şi avansuri duble la fondurile structurale, prelungirea cu un an a plăţilor SAPARD, cote de lapte mai mari pentru România, alocări din Fondul de Solidaritate pentru ultimele inundaţii.

Luăm mai mult decât dăm

Are UE vreun viitor? Deja se vorbeşte despre desfiinţare. Clar da. A fost doar un blocaj al ratificării Tratatului de la Lisabona. Sper că vom putea vorbi curând de noi extinderi. Croaţia, Balcanii de Vest, poate Turcia. Noi suntem foarte interesaţi să putem include Moldova în pachetul Balcanilor de Vest. Cine vorbeşte de desfiinţare e cel puţin utopic.

Care sunt avantajele şi care sunt dezavantajele pentru România în UE? Avem multe avantaje: libertatea de circulaţie, inclusiv pe piaţa muncii. Apoi, fondurile. Ani buni vom fi beneficiari neţi, adică primim mai mult decât dăm. Suntem într-o mare familie, nu mai suntem izolaţi. Avem însă şi dezavantaje. Faptul că unele dintre statele membre păstrează încă bariere pentru piaţa muncii este un exemplu care ne afectează. Suntem toţi cetăţeni europeni, Europa trebuie să fie egală pentru toţi membrii ei. Anul acesta se fac 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier. Cred că a venit timpul să dărâmăm şi ultimele bariere, şi mă refer inclusiv la subvenţiile pentru agricultură. Mai avem şapte ani pentru a atinge nivelul de plăţi al fermierilor din vechile state membre. Este prea mult, şi asta îi scoate pe fermierii noştri din orice competiţie.

UNIUNEA ŞI BASARABIA

„Republica Moldova s-a exprimat pentru un viitor european”

EVZ: Care este importanţa interesului naţional în sânul UE? Se duc bătălii naţionale? Maria Petre: Nu sunt chiar nişte bătălii naţionale, dar sunt bătălii pentru acoperirea poziţiei de ţară în diverse rapoarte: reforma vinului, emisii de CO2, drepturile minorităţilor, de orice tip, inclusiv sexual, problemele romilor, directiva solului. Ai succes dacă ai inteligenţă şi îţi găseşti aliaţi, depinde de subiect. Până acum, am reuşit. În legislatura următoare avem deja mult mai multă experienţă, şi asta contează enorm. Avem colegi care sunt aici, fără exagerare, de 50 de ani. Un exemplu este Astrid Lulling din Luxemburg. Alţii, de 20 sau de 10 ani. Noi am fost doar boboci, începători.

Ce se poate face de la Bruxelles pentru românii din Basarabia? Moldova s-a exprimat pentru un viitor european. Procentul cetăţenilor care susţin asta este foarte mare. Noi, românii, ştim drumul care are la capăt Europa Unită şi putem ajuta. Uneori, însă, pare că autorităţile n-au nevoie şi greşesc. Se pot face multe. Sunt bani europeni, sunt etape care pot fi arse, dar putem spera să fim împreună în Uniune. Eu cred asta. În numele miilor de tineri basarabeni pe care nu îi ştiu şi-al miilor pe care-i ştiu şi care merită asta. Şi-al părinţilor necăjiţi prin Italia sau prin satele sărace ale Basarabiei.

Drama de peste Prut

Aţi avut o declaraţie scrisă pentru susţinerea dreptului de continuare a emisiei canalului de televiziune Pro TV din Republica Moldova. Care este situaţia presei româneşti din Moldova? În Moldova, presa nu este liberă. Libertatea de exprimare este limitată. Societatea civilă este foarte activă, dar autorităţile par surde la acţiunile ei. Şi nu este bine. În acest context, am făcut declaraţia scrisă pentru prelungirea licenţei Pro TV Chişinău, care a fost forţat să întrerupă emisiile. Mi-e groază când merg acolo şi nu găsesc la hotel nici un canal în limba română.

FEMEIA ÎN POLITICĂ

„Am dărâmat clişeele din comunism şi misoginismul”

EVZ: Aţi fost desemnată de colegii din Ialomiţa la un nou mandat? Ce speraţi să realizaţi? Maria Petre: Cred că acest lucru are două fundamente: proiectele deja realizate şi obiectivele pentru noul mandat. Am fost raportor, până în acest moment pe 13 domenii ale politicii europene. Două dintre rapoartele mele au continuitate: cel privind calitatea produselor agricole şi standardele de comercializare şi cel al comisiei REGI, de dezvoltare regională, pentru bugetul pe 2010. Am avut câteva acţiuni, evenimente de promovare a culturii, a valorilor profunde şi a tradiţiilor româneşti în Parlamentul European. Şi o activitate consacrată deja în domeniul egalităţii de şanse - membru în juriul pentru desemnarea Femeii europene a anului, când au fost premiate Maia Morgenstern şi Monica Macovei. Parlamentarii români, avocaţi pentru Moldova

Ce alte obiective aveţi la Bruxelles? Am obiective foarte clare pentru alegerile din iunie şi pentru mandatul 2009-2014: să consolidez rezultatul din 2007 al organizaţiei ialomiţene, să consacrăm delegaţia noastră în PPE-DE drept cea mai puternică delegaţie română în Parlamentul European, să promovăm interesul României în domeniul agricol şi al politicii de coeziune, să lucrăm inclusiv instituţional, mai articulat, pentru viitorul european al Republicii Moldova. Adică noi, românii, să lăsăm deoparte prejudecăţile şi inhibiţia de până acum, pentru că am promis cetăţenilor din Moldova să fim avocatul lor în Uniunea Europeană. Si avocatul are un rol instituţional clar în orice proces.

Cum e ca femeie în politică? La început, în politica românească era puţin mai dificil. Eram puţine, persistau clişeele din comunism. Acum este în regulă, copiii mei au crescut, aşa că nu mă mai întreb dacă şi-au făcut temele, dacă nu cumva ajung seara prea târziu acasă. Şi sunt onorată să am o foarte bună susţinere a organizaţiei femeilor democrat-liberale, care-mi sunt mai întâi prietene şi apoi susţinătoare. Asta îmi dă multă energie, mult curaj. Şi le mulţumesc din suflet pentru că împreună, noi cele din PD mai întâi şi PDL acum, am dărâmat clişeele din comunism si misoginismul destul de accentuat în viaţa publică românească imediat după 1990.

CV

De la Grindu la Bruxelles

• S-a născut pe 15 august 1951, în comuna Grindu, jud. Ialomiţa.
• A absolvit Facultatea de Economia Industriei, Construcţiilor şi Transporturilor, ASE, în 1975.
• În 1987, a ocupat funcţia de expert contabil autorizat, la Ministerul Finanţelor Publice.
• În 1990, a devenit membră a Frontului Salvării Naţionale.
• A urmat stagii de pregătire în finanţe publice - Anglia (1995) şi în SUA pentru administraţia publică locală (1997).
• Vicepreşedinte/Coordonator al Departamentului de Dezvoltare şi Buget la Consiliul Judeţean Ialomiţa (1992- 2000)
• Din 1992, membru PD.
• Membru al Parlamentului European (2007-prezent).