Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Update -MApN: Sunt discuții cu președintele privind situația
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că ministrul Apărării și șeful Statului Major General poartă discuții cu președintele României în legătură cu incidentul de la Galați și cu măsurile care se impun în actualul context de securitate.
Reprezentanții instituției au precizat însă că o eventuală activare a Articolului 4 din Tratatul NATO nu este o decizie care aparține MApN.
Oficialii au atras atenția asupra riscului major pe care l-a reprezentat impactul dronei asupra blocului de locuințe. Potrivit acestora, încărcătura explozivă a unei drone de tip Geran-2 poate varia de la câteva kilograme până la 40-50 de kilograme.
„Dacă n-ar fi lovit casa liftului și ar fi impactat mai jos, cel puțin un apartament ar fi fost distrus. Da, ar fi fost victime mult mai multe”, au explicat reprezentanții ministerului.
În ceea ce privește sistemul anti-dronă MEROPS, recent primit de România, MApN a precizat că acesta este deja operațional și se află în proces de integrare în dispozitivul destinat protejării populației.
„Sistemul MEROPS este operațional, este în curs de introducere în acest dispozitiv ce asigură siguranța cetățenilor. Nu ar fi putut fi întrebuințat la Galați pentru că combate în urmărire și nu am fi riscat riscând o explozie deasupra Galațiului”, a transmis MApN
Cu toate acestea, sistemul nu ar fi putut fi folosit în cazul incidentului de la Galați, deoarece este destinat interceptării țintelor aflate în urmărire, iar utilizarea sa deasupra unei zone urbane ar fi presupus riscul producerii unei explozii în aer, deasupra orașului.
ISU / INQUAM Photos Octav Ganea
gen. Gheorghe Maxim / INQUAM Photos Octav Ganea
gen. Gheorghe Maxim / INQUAM Photos Octav Ganea
gen. Gheorghe Maxim / INQUAM Photos Octav Ganea
gen. Gheorghe Maxim / INQUAM Photos Octav Ganea
Update - MApN: Sistemele anti-dronă nu pot fi instalate fără acordul proprietarilor
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au declarat că amplasarea sistemelor de apărare împotriva dronelor este limitată de cadrul legal existent în România, în condițiile în care țara se află în timp de pace. Potrivit MApN, proprietatea privată este protejată de Constituție, iar instalarea unor astfel de sisteme poate fi făcută doar acolo unde există acordul proprietarilor.
„Nu putem amplasa sisteme de apărare contra dronelor oriunde vrem, întrucât suntem pe timp de pace. Proprietatea privată este protejată de Constituție și suntem pe timp de pace. Acolo unde am primit acordul am instalat, acolo unde nu am primit, nu am avut cum să instalăm”, au transmis oficialii.
Ministerul s-a referit și la incidentul petrecut în Estonia, unde o dronă a rămas pentru o perioadă îndelungată în raza sistemelor de supraveghere si astfel a putut fi doborâtă de pilotul român.
Conform explicațiilor oferite, aparatul a fost monitorizat timp de 22 de minute și s-a aflat timp de 26 de minute în zona de acoperire a radarelor, ceea ce a permis autorităților să pregătească și să execute interceptarea.
General Gheorghe Maxim / sursa foto: MApN
Potrivit MApN, drona respectivă a fost doborâtă printr-o procedură „mai neobișnuită”, fiind angajată de jos în sus, astfel încât racheta utilizată să nu prezinte riscuri pentru obiectivele aflate la sol.
În cazul României, autoritățile susțin că situația a fost diferită. Dronele care pătrund dinspre Ucraina evoluează foarte puțin în spațiul aerian național, zboară la altitudini foarte mici și oferă un timp redus de reacție.
În plus, spațiul de reflecție radar este limitat, ceea ce face ca detectarea și interceptarea acestora să fie mult mai dificile decât în alte scenarii analizate de specialiștii.
Ministerul Apararii Nationale, a dat primele informații despre cel mai grav incident de securitate pe teritoriul României de la începutul răboiului pornit de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Potrivit reprezentantului MApN, generalul Gheorghe Maxim, în timpul atacului asupra Ucrainei au fost activate măsurile de monitorizare și răspuns aerian, inclusiv alertarea și decolarea a două aeronave F-16 și a unui elicopter IAR-330 Puma SOCAT.
Incidentul s-a produs într-un context de intensificare a atacurilor cu drone desfășurate în proximitatea frontierei româno-ucrainene.
Drona a fost urmărită timp de câteva minute
Reprezentantul MApN a precizat că ținta a fost detectată la ora 01:52, iar contactul radar a fost pierdut la ora 01:56.
Ministerul a explicat că militarii au primit autorizarea de a angaja drona dacă existau condiții de siguranță pentru populație și infrastructură. Totuși, evaluările efectuate în timp real au indicat riscuri semnificative asociate unei eventuale interceptări deasupra unor zone locuite.
„Decizia de angajare se bazează pe informații confirmate”, a declarat reprezentantul MApN, subliniind că timpul disponibil pentru analiză și luarea unei decizii este „extrem de scurt” în astfel de situații.
Nu putem amplasa sisteme de apărare contra dronelor orinde vrem, întrucât suntem pe timp de pace.
MApN: Riscul produs de resturi poate fi mai mare decât cel al țintei
Potrivit MApN, procesul de evaluare implică un calcul riguros de management al riscului, care ia în considerare atât natura amenințării, cât și efectele posibile ale unei interceptări.
Reprezentantul MApN a explicat că angajarea unei drone deasupra zonelor locuite poate genera pericole suplimentare, deoarece fragmentele rezultate în urma distrugerii aparatului pot provoca pagube sau victime la sol.
drona Galati / sursa foto: captură video
„Rămășițele pot avea consecințe mai grave”, a arătat oficialul, explicând de ce simpla autorizare a intervenției nu conduce automat la lansarea focului.
Acesta a mai precizat că, în momentul evaluării, nu exista certitudinea privind tipul exact al aparatului detectat. Potrivit acestuia, nu se știa dacă era vorba despre o dronă de luptă sau despre un aparat utilizat pentru înșelare și diversiune, aspect care a complicat analiza operațională.
Noi măsuri de monitorizare la granița cu Ucraina
Declarațiile vin după mai multe incidente recente în care fragmente de drone provenite din atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre au ajuns pe teritoriul României. În urma incidentelor din zona Galați și Tulcea, Ministerul Apărării a anunțat reconfigurarea unor dispozitive de monitorizare și consolidarea capabilităților de detectare a țintelor care zboară la altitudine joasă.
Oficialul MApN a precizat anterior că au fost introduse noi capabilități de supraveghere și că autoritățile analizează permanent adaptarea sistemelor de apărare la amenințările generate de războiul din Ucraina.
Recomandările noastre
