Mama domnitorului unificator - destin asumat

Teodora Cantacuzino, sora lui Iane Epirotul Cantacuzino a fost mama lui Mihai Viteazul. A fost, se pare, iubită a domnitorului Pătrașcu cel Bun, dând naștere lui Mihai Viteazul, după moartea domnitorului. Prin viața sa, Teodora Cantacuzino, a fost una din femeile patriot ale istoriei românești medievale.

Teodora Cantacuzino - rolul său în destinul lui Mihai Viteazul

Teodora Cantacuzino s-a născut în intervalul 1530-1535, deci ar fi avut 21 de ani în momentul în care se spune că a avut o relație cu domnitorul Pătrașcu cel Bun.  Cât de important a fost rolul Teodorei Cantacuzino în destinul politic al fiului ei, este o adevărată provocare pentru istorici. Faptul că ea a ajuns în anturajul domnitorului era un mare atuu al lui Iane Cantacuzino, boier autoritar în Țara Românească, ajuns Ban al Craiovei, adică dregătoria cea mai înaltă în Sfatul Boieresc, atât din punct de vedere comercial, cât și politic.

Cert este că tânărul Mihai, nepotul lui Iane a fost crescut de unchiul său și deprins de mic cu afacerile, cu învățarea limbii grecești, turce, latine. Mihai, născut prin 1557/1558 (judecând după faptul că avea cert 43 ani la vârsta morții sale) avându-l în umbră pe unchiul său,  urcă vertiginos pe scara socială și ajunge unul din cei mai importanți boieri, proprietari de moșii în Dolj și mai ales în Romanați. După aceea, accesul la dregătorii, precum cea de Bănișor al Mehedinților, mare stolnic și Ban al Craiovei vin ca o acțiune normală a epocii.

Și-a asumat Teodora maternitatea lui Mihai Viteazul? A fost ea de acord să crească fiul fratelui său Iane, făcut cu o altă femeie?

Se naște întrebarea dacă nu cumva Mihai Viteazul să fi fost fiul lui Iane Cantacuzino, iar Teodora să fi jucat rolul mamei adoptive. Pătrașcu cel Bun, iubitor de petreceri copioase cu vin și carne a suferit de gută în ultimii ani, boală dureroasă de chinurile căreia putea scăpa doar temporar, îmbătându-se puternic. Un alt tratament era acela de a pune pe rană organe de păsări proaspăt sacrificate.

Fenomen meteo rar în aprilie. Vreme schimbătoare înainte de Paște

Carburanții devin mai scumpi în România decât în Ungaria. Diferențe vizibile la pompă

Astfel, relația Teodorei cu Pătrașcu cel Bun a fost doar o aventură interesată a acesteia.  Iane și Teodora au scos un mare profit politic, tocmai crearea originii lui Mihai, utilă mai târziu. Anul 1557 coincide cu anul morții domnitorului Pătrașcu cel Bun, iar nașterea lui Mihai în 1558 intra la categoria ”urmașilor postumi”. Deci, este tot mai clar că filiația lui Mihai Viteazul din Pătrașcu cel Bun este un scenariu politic.

Se crede că Alexandru cel Rău, domnitor în 1592-1593, în Țara Românească a vrut să-l asasineze pe Mihai, auzind că era urmaș al lui Pătrașcu cel Bun. Pătrașcu cel Bun îl avusese cu soția sa, doamna Voica pe Petru Cercel, care domnise în perioada 29 august 1583 – 16 aprilie 1585.

Opțiunea pentru viața monahală

În octombrie 1599 (în timpul campaniei din Ardeal a lui Mihai Viteazul), Teodora a decis să intre în călugărie la Schitul Ostrov, unde se călugărise și Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab. Din 1593, Doamna Teodora trăise la curtea domnească, acolo unde își ajutase fiul să ajungă și unde îi păstra vie amintirea fratelui său Iane, care s-a stins înainte ca Mihai Viteazul să aibă ideea de a accede pe tronul Țării Românești. S-a căugărit sub numele de maica Teofana.

Maica Teofana, a aflat vestea tragică a morții fiului său cu mare amărăciune în august 1601. La 8 noiembrie 1601, de ziua numelui fiului ei, maica Teofana a cedat mănăstirii Cozia satele Studinița și Frăsinet (în Oltenia, între Caracal și Corabia):

” Ci eu Theofana călugăriţa, muma lui Mihai voivod, eu am luat sfintele rase în mănăstirea sfântă ce să zice Coziia la sfânta Troiţă. Dup’acéia eu am dat şi am închinat sfintei Troiţe 2 sate pre nume Frăsinetul şi Studeniţa, ca să ne pomenim şi noi la sfăntul pomélnic, întocma ca alalţi ctitori aşa să ne pomenim şi noi: eu Theofana şi fii-său Mihai vodă şi cine vor fi scrişi la sfântul pomélnic. Şi eu am dat acéste sate de bună voia mea ca să ne fie pomană în véci. Iar cine să va alége dăn noi şi dăn ruda noastră şi să va băga a strica aciastă tocmeală pre urma noastră, iar el să fie proclet de 318 sfinţi părinţi ce au fost la Nicheia şi să aibă cinste şi parte cu Iuda şi cu Ariia”.

Sfârșitul

Maica Toefana o va găzdui pe doamna Stanca și pe copiii acesteia cu Mihai Viteazul, Nicolae Pătrașcu, Florica în 1602. În 1606, maica Teofana a închis ochii, fiind înmormântată, alături de Mircea cel Bătrân, la Mănăstirea Cozia, nepoata Florica punând piatra de mormânt și în numele fratelui ei Nicolae, care încă mai spera să poată să preia tronul Țării Românești pe care-l ocupase ca asociat al marelui său tată, domnitorul unificator Mihai Viteazul.