Mai puţini bani prin tribunale, noi funcţii pentru judecători
- Adam Popescu
- 25 februarie 2009, 00:30
Premierul Emil Boc a anunţat, astăzi, aprobarea proiectelor Codului Penal, Codului de Procedură Penală şi ale Codului de Procedură Civilă, în urma cărora speră că se va ridica monitorizarea pe Justiţie. Guvernul a mai aprobat, tot astăzi, prin Ordonanţă de Urgenţă, acordarea exproprierilor pentru contrucţia Pasajului Basarab, precizând că, după publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, nu va mai exista niciun impediment legal pentru constucţia acestuia. Prim-ministrul a mai anunţat instituirea a două noi funcţii pentru judecători: "judecători de cameră preliminară" şi "judecători de drepturi şi libertăţi".
În ceea ce priveşte noile reglementări adoptate, premierul a enumerat:
1. reducerea duratei proceselor aflate pe rol 2. reducerea costurilor pentru administrarea justiţiei, dar şi a taxelor plătite de cetăţeni 3. alinierea procesului legislativ la normele Uniunii Europene
Noi funcţii pentru magistraţi
Potrivit lui Emil Boc, judecătorul care va analiza problema legată de măsurile de arestare preventivă, de măsurile asiguratorii care se iau în procesul penal, de măsurile care vizează percheziţiile, având în vedere că, şi după revizuirea Constituţiei din 2003, arestarea unei persoane poate fi dispusă numai de către un judecător, se va numi "judecător de drepturi şi libertăţi".
O altă funcţie care va fi instituită este aceea de "judecător de cameră preliminară", în atribuţiile căruia vor intra eliminarea blocajelor, a tergiversărilor sau a prelungirii nejustificate a proceselor. Aceasta va fi posibil prin adoptarea unor decizii înainte ca procesul să intre pe faza de fond.
Predoiu nu a demisionat
Deşi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că, după adoptarea Codului Penal, al Codului de Procedură Penală şi a Codului Civil, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi-a anunţat intenţia de a demisiona pentru a se întoarce la PNL, demnitarul a negat, precizând că nu are niciun fel de intenţie în acest sens.
Referitor la cele trei Coduri, Predoiu a spus că ele vor fi trimise în Parlament în procedură de urgenţă, urmând ca implementarea lor să se facă într-o perioadă de un an şi jumătate, timp în care prevederile lor vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice, dar şi a specialiştilor. Astfel, atât Parlamentul, cât şi societatea civilă vor avea timp să aducă amendamente.
Vot pe fondul numeroaselor infracţiuni Adoptarea celor trei coduri vine în contextul în care un val de infracţiuni s-a făcut simţit în România. În ultimul timp, mai multe jafuri s-au petrecut în ţară, cel mai grav fiind considerat cel de la casa de schimb valutar din Braşov, soldat cu doi morţi. Făptaşii nu au fost prinşi încă, dar există deja doi suspecţi Serghei Gorbunov şi Serghei Gribenco, ambii recidivişti şi aflaţi în libertate în condiţii suspecte. Despre Serghei Gorbunov s-a aflat că circula în libertate, deşi ar fi trebuit să fie în închisoare, pentru că a fost eliberat pe motive medicale şi a refuzat să revină în penitenciar. Libertatea lui a dus la demiterea a cinci magistraţi.
Al doilea suspect în cazul de la Braşov este Serghei Gribeco, prins ieri la Ploieşti, în urma acţiunilor susţinute ale Poliţiei, SRi şi DGIPI. Despre acesta, minsitrul de Interne, Dan Nica, a afirmat că era "foarte bine pregătit, avea o pregătire contrainformativă şi era expert în crimă organizată".
În ianuarie, s-a descoperit că de la depozitul de armament de la Ciorogârla lipseau mai multe arme. Primele indicii duceau către un furt comandat. Făptaşii nu au fost prinşi nici până acum, dar s-au făcut 17 demiteri, de la mic la mare.
La mujlocul lunii februarie, patru persoane mascate au jefuit sucursala unei bănci din Cluj. Nici în acest caz infractorii nu au fost prinşi, dar poliţiştii care se ocupă de caz au demarat cercetările cu privire la complicitatea uneia dintre casieriţe cu unul dintre atacatori.
Cele trei Coduri adoptate de Guvern trebuie să treacă, acum, şi de Parlament. După adoptarea lor, Ministerul Justiţiei va efectua un studiu de impact pentru a stabili câţi bani şi oameni vor înghiţi schimbările anunţate.