Judecătorii şi procurorii care greşesc ”cu intenţie” vor putea fi traşi la răspundere şi la cererea ministrului. Independenţa justiţiei, argumente pro şi contra.
Curtea Constituţională a stabilit, în unanimitate, că legea răspunderii magistraţilor este constituţională. Norma prevede că Inspecţia judiciară, care se va ocupa de verificarea magistraţilor care greşesc, să acţioneze independent de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acesta din urmă va numi, în urma unui concurs, şeful acestei structuri. Temeri de ingerinţe politice în Justiţie Potrivit noii legi, un judecător, atunci când greşeşte, poate fi tras la răspundere la sesizarea preşedintelui instanţei supreme sau a ministrului Justiţiei. În cazul derapajelor procurorilor, verificările se fac la cererea Procurorului General sau a ministrului Justiţiei. Această din urmă prevedere a fost vehement contestată de magistraţi. Ei au susţinut că, prin acest articol, se încalcă independenţa procurorilor şi judecătorilor, având în vedere că ministrul este numit politic. Proiectul de lege a fost respins de Camera Deputaţilor şi aprobat de Senat, în calitate de cameră decizională. A fost contestat de opoziţie la Curtea Constituţională şi, după decizia de ieri, trimis pentru promulgare la preşedinţie. Predoiu garantează. Deocamdată După votul din Senat, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că, în ceea ce priveşte iniţierea verificării magistraţilor care ţine de el, se va consulta de fiecare dată cu CSM. Ce se va întâmpla după ce Predoiu nu va mai fi ministru, când nimeni nu va mai garanta acest lucru, rămâne un mister. Costurile somnului CSM şi acţiunile Înaltei Curţi Greşeala aparţine în mare măsură şi CSM. În ultimii ani, prea puţini magistraţi au fost sancţionaţi de sistem. În ciuda prevederilor clare existente, acţiunile disciplinare împotriva magistraţilor sunt aproape inexistente. În urmă cu trei - patru ani, corupţia din sistem reprezenta un subiect "tabu". Puţinii magistraţi sancţionaţi de CSM se întorceau victorioşi în sistem, după ce contestau hotărârea Consiliului în instanţă, hotărâre analizată de colegii judecători de la Înalta Curte. Judecătoarea beată s-a întors în sală În acest sens, cazul Elenei Turcu de la Dâmboviţa este de notorietate. Suspendată din magistratură în iulie 2010, în urma unor acuzaţii potrivit cărora a condus sub influenţa alcoolului, Turcu a fost achitată de Înalta Curte după un an. A cerut să revină în magistratură pe acelaşi post şi să i se plătească salariile pe perioada suspendării, lucru care s-a şi întâmplat. Procurorii lui Gorbunov au numai de câştigat Un alt exemplu priveşte lotul de magistraţi sancţionat de CSM în cazul eliberării interlopului Serghei Gorbunov. Respectivele sancţiuni au fost luate în 2009 , mai mult la presiunea mass-media. Un judecător şi trei procurori de la Tribunalul Dolj, respectiv Parchetul de pe lângă tribunal, au fost atunci sancţionaţi disciplinar. Într-un an, instanţa supremă i-a repus pe toţi în funcţii, stabilind irevocabil că nimeni nu a greşit în cazul eliberării lui Gorbunov. Cazurile Panait şi Lele Pe de altă parte, nu putem da uitării cazurile din 2002 ale procurorilor Cristian Panait şi Alexandru Lele. Primul s-a aruncat de la fereastră, acuzând presiunile la care a fost supus pentru a continua anchetarea colegului Lele. Cel din urmă l-a arestat pe Adrian Tarău, fiul unui fost prefect PSD de Bihor. Lele trebuia să plătească insubordonarea şi "nebunia" de care a dat dovadă. A decontat cu viaţa tânărul Panait, care descoperise alţi vinovaţi. Şeful său, Ilie Picioruş, avea să ajungă membru în CSM, iar Lele achitat. Ciuvică, Ţuculeanu şi ordinul politic Vocalul Mugur Ciuvică a fost o altă victimă a justiţiei politice. Procurorul Alexandru Ţuculeanu, în dosarul Armaghedon II, a dispus arestarea celui care a postat pe internet documentul şi l-a ridicat de pe stradă pe Ciuvică, pe motiv că distribuie informaţii false. Întâmplător sau nu, documentele vorbeau despre "realizările" guvernului Năstase. Zelosul Ţuculeanu a fost şi el recompensat cu un post în CSM. "Guvernul este cenzurat de Parlament, actele guvernului sunt cenzurate de către Justiţie, dar cine cenzurează derapajele Justiţiei?“ CĂTĂLIN PREDOIU, Ministrul Justiţiei
Recomandările noastre
