"CĂLĂII" FOTBALULUI ROMÂNESC. Massimo Maccarone, atacantul care a eliminat Steaua în semifinala Cupei UEFA cu Middlesbrough, vrea să vină la un chef al "câinilor roşii".

Se spune că Steaua este singura echipă de club din România care face toată ţara fericită. Când câştigă, se bucură numeroşii ei suporteri, când pierde - îi duce la extaz pe duşmanii ei.

Massimo Maccarone, cel care a "îngropat" visul fanilor stelişti de a-şi vedea din nou favoriţi în finala unei competiţii continentale, ştie, şi la cinci ani de la acel meci, că este urât de stelişti şi idolatrizat de dinamovişti, rapidişti etc. Cel poreclit "Big Mac" a marcat de două ori în partida Middlesbrough - Steaua, încheiată cu victoria englezilor cu 4-2 (scor general 4-3).

"Militarii" au ratat finala, deşi au condus cu 3-0 la general

În sezonul 2005-2006 al Cupei UEFA, Steaua a avut un parcurs extraordinar, atingând faza semifinalelor, după un sfert de finală de foc cu Rapid Bucureşti. În penultimul act al competiţiei europene, preformanţă care nu mai fusese obţinută de o echipă românească de 16 ani (n.r. - Dinamo ajunsese în aceeaşi fază a Cupei Cupelor, în 1990), "roş-albaştrii" au dat piept cu Middlesbrough. Formaţia din nordul Angliei era o necunoscută în Europa.

"Boro", club fondat în 1876, mai participase o singură dată în competiţiile europene, cu un an înainte, ca urmare a cuceririi primului trofeu din istorie - Cupa Ligii Angliei. Cu toate acestea, în 2006, gruparea engleză mai reuşise un miracol în Cupa UEFA, eliminând gruparea FC Basel, în sferturile de finală, cu scorul general de 4-3, remontând înfrângerea cu 0-2 din deplasare şi scorul de 0-1 de pe teren propriu. După golul decisiv reuşit de "Big Mac" în poarta elveţienilor, comentatorul englez al partidei a descris evenimentele de pe "Riverside Stadium" drept "cea mai mare revenire de la învierea lui Lazăr".

"Roş-albaştrii" au ignorat capacitatea extraordinară a celor de la "Boro" de a salva partide ca şi pierdute, fiind eliminaţi cu toate că au condus, la un moment dat cu 3-0 la general. Steaua s-a impus în meciul tur cu 1-0, Nicolae Dică marcând golul victoriei pe fostul Stadion "Naţional".

<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/Q7AwPOIvKL0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

În Anglia, oamenii lui Cosmin Olăroiu au început perfect partida, acelaşi Dică şi Dorin Goian ducând scorul la 0-2 după doar 25 de minute de joc. A urmat însă o oră de coşmar pentru "militari", Mark Viduka, Chris Riggot şi Massimo Maccarone - o "dublă" - aducând o victorie nescontată echipei pregătite de Steve McLaren. Ultimul gol a venit în minutul 89.

<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/PgpA0S2Ciqo" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Idolul dinamoviştilor

Cu toate acestea, nu doar fanii "militarilor" vor ţine minte mereu reuşita lui Maccarone. Dinamoviştii, rivalii de moarte ai Stelei, l-au transformat pe atacant într-un adevărat idol.

"În fiecare an, suporterii formaţiei Dinamo Bucureşti mă sună şi mă cheamă în România să sărbătorim împreună. Deocamdată nu am putut să onorez invitaţia pentru că mereu am fost în pregătiri cu echipa, însă, într-o zi, am să petrec cu fanii dinamovişti!", ne-a dezvăluit "Big Mac".

Atacantul s-a întors, în 2007, în Italia, unde a evoluat pentru Siena şi Palermo şi Sampdoria, cu care a retrogradat, sezonul trecut, în Serie B. "Am jucat cel mai prost fotbal din cariera mea la Genova, însă am rămas la echipă pentru a mă revanşa faţă de fani", ne-a mai spus atacantul în vârstă de 31 de ani. 5 goluri a marcat Massimo Maccarone în Cupa UEFA 2005-06. Toate reuşitele au fost decisive pentru echipa din nordul Angliei, iar patru dintre ele au venit în ultimele zece minute de joc

INTERVIU

"La 2-0 pentru Steaua, mi se părea imposibil să revenim!"

Massimo Maccarone a recunoscut, pentru EVZ, că nu a crezut prea mult în şansele echipei Middlesbrough de a prinde finala Cupei UEFA. "Big Mac" susţine că revenirea incredibilă s-a datorat, în mare parte, reacţiei incredibile a fanilor englezi după primul gol al său.

EVZ: Ai marcat un gol greu de uitat de fanii fotbalului din România. Cum ai trăit meciul dintre Middlesbrough şi Steaua? Massimo Maccarone: A fost o zi fantastică pentru mine. Fantastică! Eu nu am jucat prea mult în acel sezon. Treceam printr-o perioadă proastă. În partida retur, am intrat pe teren în minutul 30, când Steaua conducea deja cu 2-0, iar noi trebuia să marcăm de patru ori. Reuşisem deja acest lucru în sferturile de finală, cu FC Basel, când tot eu am marcat golul victoriei, însă să repetăm scorul de atunci şi în meciul cu românii, mi se părea imposibil!

Cum aţi reuşit acea revenire spectaculoasă? La 2-0 pentru Steaua, antrenorul Steve McLaren mi-a zis să ies la încălzire. Înainte să se facă schimbarea, mi-a zis că trebuie să aplicăm fix aceeaşi tactică din meciul cu FC Basel: să ne aruncăm cu toţii în atac. Am intrat pe teren când românii credeau că sunt deja în finală.

Momentul decisiv al meciului a fost golul de 1-2, pe care l-am marcat foarte repede. Nu ştiu dacă trecuseră cinci minute. Atunci, tot stadionul a explodat de parcă dădusem golul victoriei. Fanii au scandat numele echipei aşa cum nu îi auzisem niciodată, iar asta mi-a dat multă încredere.

Despre ce aţi vorbit la pauză, în vestiar? Ne-am spus doar că nu avem nimic de pierdut şi că trebuie să dăm goluri. Multe goluri. Asta a fost tot.

Aţi dat trei goluri după pauză, cu toate că Steaua a aruncat în teren trei fundaşi pentru a vă opri. V-a dat încredere acest lucru? Noi aveam deja patru atacanţi pe teren. Uneori această tactică - să arunci în teren câţi mai mulţi fundaşi - dă roade, însă în acea seară nu a fost decizia potrivită. Cred că depinde şi de valoarea fotbaliştilor.

"Golul marcat atunci m-a readus pe drumul bun"

Cum te-ai simţit când ai marcat golul decisiv? A fost un moment incredibil. Acel gol m-a readus pe drumul cel bun. După meci, fanii mi-au scandat numele minute în şir. Au fost unele dintre cele mai frumoase clipe din viaţa mea.

Ce s-a întâmplat în finala cu Sevilla? Aţi pierdut cu 0-4... Am făcut un meci slab. Sevilla a fost mai bună, însă şi noi am ratat mult, iar la scorul de 1-0 arbitrul nu ne-a dat un penalty. Apoi, ei au mai înscris o dată, apoi încă o dată şi noi ne-am pierdut capul. În finală, eu am jucat doar o repriză şi nu am putut schimba nimic.

Ai împărţit România în două. Jumătate te iubeşte, în timp ce restul te urăşte... Da, da. Ştiu despre asta. În fiecare an, suporterii formaţiei Dinamo Bucureşti mă sună şi mă cheamă în România să sărbătorim împreună. Deocamdată nu am putut să onorez invitaţia pentru că mereu am fost în pregătiri cu echipa, însă, într-o zi, am să petrec cu fanii dinamovişti!

Cum merg lucrurile pentru tine acum? Sezonul trecut nu a fost prea bun pentru tine şi pentru echipa ta, Sampdoria... Nu prea bine. Anul trecut, în ianuarie, am ajuns la Genova. Am jucat însă cel mai prost fotbal din cariera mea aici. Nu am fost niciodată într-o formă atât de slabă. Am decis să rămân la echipă şi vreau să mă revanşez faţă de fani şi, mai ales, să ajut în lupta pentru revenirea în Serie A.

În urmă cu aproape zece ani, ai debutat la echipa naţională a Italiei din Serie B. Crezi că mai poţi reveni în "squadra azzurra"? Nu. Acum e greu, nu mai sunt tânăr. Selecţionerul cheamă la lot jucători de prespectivă şi cred că e un plan bun, de viitor.

Ai un mesaj pentru fanii români? Nu prea ştiu ce să zic. Îmi pare rău pentru Steaua şi pentru fanii ei, însă eu mi-am făcut meseria. Am făcut tot ce am putut pentru a-i face fericiţi pe suporterii lui Middlesbrough. Ei vor rămâne mereu în inima mea.

<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/0nS3b0e3uMg" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

CARIERĂ

"Big Mac" a ajuns la naţională din Serie B

Massimo Maccarone s-a născut în oraşul piemontez Galliate, pe 6 septembrie 1979. A început fotbalul la juniorii formaţiei AC Milan, însă nu a jucat niciun minut pentru echipa de pe "San Siro", fiind împrumutat la mai multe formaţii din diviziile inferioare ale fotbalului italian (Modena, Prato şi Varese). În 2000, s-a mutat la Empoli, echipă la care avea să explodeze. În cele două sezoane petrecute la această grupare, cel poreclit "Big Mac" a marcat 26 de goluri. În aceeaşi perioadă, a evoluat, alături de echipa naţională de tineret, la Campionatele Europene, unde Italia a pierdut în semifinale.

Maccarone a fost unul dintre remarcaţii turneului, fiind şi golgheterul competiţiei. Evoluţiile bune i-au adus şi două selecţii în "squadra azzurra", fiind singurul jucător convocat la lot din Serie B, din ultimii 30 de ani.

Tot în vara lui 2002, Maccarone s-a transferat în Anglia, la Middlesbrough, în schimbul unei sume importante, 12,7 milioane de euro. Atacantul italian nu s-a adaptat însă în Premier League, reuşind doar 18 goluri în 81 de partide.

În 2007, Maccarone a părăsit Anglia pentru gruparea italiană Siena, unde avea să joace timp de trei sezoane, fiind cel mai bun marcator al echipei, cu 34 de goluri în 102 partide.

Despărţirea "călăului" Stelei de gruparea engleză a fost cu scandal, italianul numindu-l pe antrenorul Steve McLaren "incapabil". Drept răspuns, preşedintele formaţiei Middlesbrough, Steve Gibson, l-a făcut "nebun". În prima jumătate a sezonului 2010-11, a evoluat, fără prea mari realizări, la Palermo, iar în retur s-a dus la Genova, unde a retrogradat în Serie B, cu Sampdoria, formaţie care, cu doar o stagiune în urmă, se clasase pe un loc de Liga Campionilor.

Massimo a evoluat pentru toate selecţionatele Italiei, disputând meciuri la Under 15, 16, 20 şi 21, cât şi la prima reprezentativă.

PARADOX

Victoraş Iacob consideră meciul cu "Boro" drept cel mai fericit, dar şi cel mai trist moment al carierei

Victoraş Iacob, fostul atacant al Stelei, a rememorat, pentru EVZ, detalii de la partida de tristă amintire cu Middlesbrough. "Ţin minte că eram foarte entuziaşti. Eram puternici din punct de vedere mental înaintea jocului, iar asta s-a văzut în primele minute, când am marcat de două ori. Şi azi, pentru mine este inexplicabil cum am primit patru goluri", ne-a spus Victoraş Iacob, care a început ca titlular partida, însă a fost înlocuit pe final.

"Cum am ratat finala? Cred că ei au crezut în şansa lor până la sfârşit. La 2-0, îi simţeam pe englezi că nu mai speră, însă după primul gol, s-a schimbat totul. La 2-2, noi ne gândeam să apărăm rezultatul. Nu ne-a spus antrenorul asta. În acele momente, nu conta ce striga antrenorul de pe bancă. Voiam doar să facem în aşa fel încât să nu mai luăm goluri", a explicat cel care a marcat opt goluri pentru Steaua în stagiunea europeană 2005-06.

Victoraş Iacob (30 de ani) şi-a amintit presiunea la care a fost supusă Steaua în ultimele minute de joc: "Nu ne-am temut nicio clipă de Middlesbrough, însă, pe final de meci, aveau câte două şanse de gol pe minut. După ce am fost înlocuit, am privit meciul de pe bancă şi ţin minte că mă gândeam că nu avem cum să nu primim gol în felul în care decurgea jocul. Era inevitabil!"

"Nu se va repeta curând"

"Pentru mine, acel meci va rămâne drept cea mai mare realizare din cariera mea, dar şi cea mai mare dezamăgire. E un paradox. A fost un moment trist pentru că am ratat o finală pe care o meritam, însă am satisfacţia că am ajuns în semifinalele unei cupe europene", a precizat Iacob, care a jucat, în ultimele două sezoane, pentru Iraklis Salonic.

"Jancker" susţine că nicio echipă românească nu e capabilă momentan să repete acel traseu. "Nu cred că se va mai întâmpla asta foarte curând, însă eu sper că va reuşi cineva. Este păcat să dăm cu piciorul punctelor strânse în trecut", a adăugat Iacob.

AMINTIRI

Steaua a învins Rapid în "sferturile" Cupei UEFA

Steaua a început sezonul european 2005-2006 în preliminariile Ligii Campionilor. Cu Oleg Protasov pe banca tehnică, "roş-albaştrii" au trecut mai întâi de irlandezii de la Shelbourne (0-0, în deplasare, 4-1 acasă), însă în turul trei preliminar s-au oprit în faţa norvegienilor de la Rosenborg, (1-1 la Bucureşti şi 2-3 la Trondheim).

În primul tur al Cupei UEFA, "militarii" au dat de o altă echipă nordică, Valerenga Oslo, câştigând ambele meciuri fără emoţii (3-0, în deplasare, şi 3-1, pe teren propriu).

În grupele Cupei UEFA, unde au ajuns şi rivalele bucureştene - Rapid şi Dinamo -, steliştii au mers ceas: 4-0 cu Lens şi 3-0 cu Halmstads, în Ghencea, şi două remize albe la Genova, cu Sampdoria, şi Berlin, cu Hertha.

În şaisprezecimile de finală, "roş-albaştrii", care îl instalaseră ca antrenor pe Cosmin Olăroiu, după plecarea lui Protasov, au trecut de olandezii de la Heerenveen (3-1, în deplasare, şi 0-1, pe stadionul "Naţional"). A urmat o calificare spectaculoasă cu Betis Sevilla (0-0 la Bucureşti şi 3-0 în Spania).

În sferturile de finală s-a consemnat primul duel românesc din istoria cupelor europene. Steaua a trecut de Rapid (formaţie care eliminase în partidele precedente două formaţii germane - Hertha şi SV Hamburg), după 1-1 în Giuleşti şi 0-0 pe "Naţional".

<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/sElydXkZMYs" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/U_yvqBHlPBA" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

În semifinale, Steaua a pierdut dramatic cu Middlesbrough, care a fost apoi învinsă în finala de la Eindhoven: 0-4 cu FC Sevilla. 18 meciuri a jucat Steaua în sezonul european 2005-2006 (un record pentru fotbalul românesc). Patru dintre ele au fost disputate în preliminariile Ligii Campionilor.

CITIŢI ŞI DESPRE CEILALŢI "CĂLĂI" AI FOTBALULUI ROMÂNESC:

• Roger Milla, "bătrânelul" care ne-a învins în ’90, joacă şi azi!
• Kennet Andersson, omul care a deprimat România, e psiholog
• Mladen Rudonja: "După golul meu, pe stadion se auzea doar ploaia!"
• Davor Šuker: "În meciul cu România mi-am înjurat cel mai bun prieten!"
• Martin Laursen: "Adrian Mutu nu era tot timpul profesionist"