Lovitură de stat în Madagascar. Armata anunță preluarea puterii și suspendarea instituțiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Lovitura de stat din Madagascar a fost anunțată marți de către colonelul Michael Randrianirina, liderul unității militare de elită CAPSAT, care a declarat că armata a preluat puterea de la președintele Andry Rajoelina, potrivit BBC.

Evenimentul are loc după săptămâni de proteste conduse de tineri împotriva condițiilor economice și a întreruperilor frecvente de apă și electricitate.

Colonelul a promis formarea unui nou guvern și organizarea de alegeri în următorii doi ani.

Capsat a preluat puterea în Madagascar

Colonelul Michael Randrianirina, comandantul unității CAPSAT – Corpul pentru Administrație și Servicii Tehnice și Administrative al personalului militar – a apărut marți în fața palatului prezidențial din Antananarivo, anunțând oficial preluarea puterii.

Adevăratele mizele ale întâlnirii Trump-Xi. De ce a ales liderul american să meargă în China alături de mai mulți oameni de afaceri

Cât de periculoasă este prezența hantavirus pe teritoriul României? Ce spune Adrian Marinescu despre cazul de la Arad

În declarația sa, acesta a afirmat că „armata va forma un guvern de tranziție care să conducă țara spre alegeri democratice în maximum doi ani”. Totodată, a precizat că anumite instituții, precum comisia electorală, vor fi suspendate temporar.

Colonelul a subliniat rolul tinerilor în mișcarea care a dus la această schimbare:

„Mișcarea a fost născută în stradă, așa că trebuie să respectăm cererile lor”, a spus Randrianirina.

Lovitura de stat vine după aproape trei săptămâni de proteste conduse de tinerii generației Z, nemulțumiți de guvernarea lui Andry Rajoelina.

Președintele Rajoelina, nelocalizat public

Președintele Rajoelina nu a fost localizat public de la începutul săptămânii, declarând anterior că se află „într-un loc sigur”, după o presupusă tentativă de asasinat orchestratată de „militari și politicieni”.

Administrația sa a denunțat acțiunea armatei drept „o tentativă de lovitură de stat”, însă curtea constituțională l-a recunoscut oficial pe colonelul Randrianirina drept nou lider interimar al țării.

Decret prezidențial de demitere a președintelui în Madagascar / sursa foto: captură video

Statele Unite au cerut tuturor părților „să urmeze o soluție pașnică, în conformitate cu ordinea constituțională”, în timp ce Uniunea Africană a avertizat împotriva oricărei „intervenții neconstituționale în viața politică a Madagascarului”.

La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a calificat situația drept „extrem de îngrijorătoare”.

Potrivit datelor ONU, confruntările dintre protestatari și forțele de ordine au dus la moartea a cel puțin 22 de persoane și rănirea altor peste 100, deși autoritățile malgașe contestă cifrele, considerându-le „bazate pe zvonuri”.

Destituirea președintelui din Madagascar, votată în plenul parlamentului

Lovitura de stat reprezintă cel mai recent episod dintr-o istorie politică marcată de instabilitate. CAPSAT, unitate care l-a sprijinit pe Rajoelina în 2009, i-a întors acum spatele, alăturându-se manifestanților.

Parlamentul malgaș a votat marți destituirea președintelui, cu 130 de voturi pentru și un singur vot alb, inclusiv membri ai partidului său susținând demiterea.

Colonelul Randrianirina a declarat pentru presa internațională:

„Madagascar este o țară unde domnește haosul acum – haos pentru că nu mai există președinte, el a plecat în străinătate”. În acest context, noul lider militar promite stabilitate și un „guvern de tranziție deschis participării civice”.

Pe termen scurt, lovitura de stat ar putea duce la izolarea internațională a Madagascarului, iar pe plan intern, la accentuarea tensiunilor economice.

Țara, cu o populație de aproximativ 30 de milioane de locuitori, dintre care 75% trăiesc sub pragul sărăciei, depinde masiv de ajutorul extern.

O prelungită perioadă de instabilitate politică ar putea compromite și mai mult economia locală, deja afectată de inflație și lipsa infrastructurii.

În ciuda incertitudinii, mișcarea tinerilor din stradă rămâne optimistă. „Am luptat pentru o schimbare reală. Nu vrem doar o nouă față la conducere, ci o nouă direcție pentru țară”, a spus un protestatar de 22 de ani, citat de Reuters.