Liberalii au descoperit produsul ideal de igienă intimă, judecătorii. Editorial de Alecu Racoviceanu
Editura Evenimentul si Capital

Liberalii au descoperit produsul ideal de igienă intimă, judecătorii. Editorial de Alecu Racoviceanu

Autor: | | 1 Comentarii | 3334 Vizualizari

Folosește un produs de igienă intimă!” Spune, într-o reclamă infantilă, o voce salvatoare, venită din văzduhul unde sălășluiește și Destinul. Vocea i se adresează unei domnițe măcinată pe sub haine de o problemă gravă, pe care nu o mai poate stăpâni doar din mișcări discrete de mână. Sigur, dacă Vocea ar fi ținut cu adevărat la domniță i-ar fi sugerat să se spele, dar interesul ei se pare că e plasarea unui produs care face minuni.

„Dar sunt atât de multe!” mai apucă să spună biata femeie înainte ca Stăpânul destinelor anti-mâncărime să-i dezvăluie numele unguentului. Surprinzător, liberalii din zilele noastre seamănă cu femeia din reclamă. Evident, mâncărimea lor e guvernarea, dar nu mai ajung să se scarpine singuri ca să-i ostoiască arsura, așa că ascultă de o Voce care le spune că produsul ideal, dintre cele „atât de multe”, sunt mixtul răcoritor din procurori, judecători, polițiști și poate chiar pompieri.

Ultima lor găselniță, moțiunea de cenzură depusă pe 20 iunie, cu doar o zi înainte de sentința în procesul lui Liviu Dragnea, pare a fi o astfel de soluție de „igienă intimă”, o soluție extraordinar de îndepărtată de ce a însemnat cândva politica liberală, opusă pedeliștilor care sperau să învingă mereu prin dispariția adversarilor în hăul anchetelor penale sau prin manevrele liderului lor suprem, Traian Băsescu. Această dată, 20 iunie, a fost anunțată de liderii PNL cu mândrie în cursul zilei de luni, dar, ocupați cu analiza huiduielilor din Piața Victoriei sau de pe Arena Națională, nu le-am dat atenție. Sau poate, pur și simplu, nu meritau atenție, iar eu acum nu fac decât să ridic din anonimat un demers sortit eșecului.

Această moțiune de cenzură nu e o idee nouă, nouă este doar dezlipirea ei de orice semnificație politică și legarea ei definitivă de un demers juridic al DNA, acela de a cere o sentință într-un proces!

S-a vorbit prima oară de o moțiune de cenzură la sfârșitul lunii aprilie, când președintele Klaus Iohannis s-a trezit în luptă cu Guvernul pe tema mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Foarte fermi păreau și Ludovic Orban și useristul Dan Barna când anunțau că trebuie depusă o moțiune împotriva Guvernului care votase Memorandumul. Apoi s-a așternut tăcerea peste demers. Poate era tăcerea incapacității de a strânge voturi, dar eu tind să cred și în alte explicații. Într-un interviu pentru Evenimentul Zilei, ambasadorul Israelului la București a spus că a avut o discuție cu niște lideri politici pe care i-a rugat să nu implice numele țării sale în disputele politice interne. Un timp moțiunea de cenzură a dispărut de pe agenda celor două partide de opoziție.

Apoi Ludovic Orban a încercat, „pe persoană fizică”, să scape întregul partid politic de mâncărime printr-o plângere penală împotriva premierului Viorica Dăncilă pentru înaltă trădare. A fost primul moment în care liberalii au abandonat metodele clasice ale luptei politice și au apelat la cele extra-parlamentare, procurori, judecători, polițiști. De fapt, greșesc când afirm că „Liberalii” au făcut asta, pentru că demersul lui Orban i-a împărțit pe liderii PNL, mulți criticând demersul de a depune plângere. Dar adevărul este că nu ideea de a îți ataca adversarii cu plângeri penale a deranjat, ci mai mult frica de a se încontra ca simplu partid cu două state, SUA și Israel, puternice și cu o memorie de elefant în privința gesturilor care le jignesc sau sâcâie.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate