Evenimentul Zilei > EVZ Special > Lesbiene sub acoperire: poveştile femeilor care spun că au greşit căsătorindu-se cu bărbaţi
Lesbiene sub acoperire: poveştile femeilor care spun că au greşit căsătorindu-se cu bărbaţi

Lesbiene sub acoperire: poveştile femeilor care spun că au greşit căsătorindu-se cu bărbaţi

INTERZIS. Ca să închidă gura lumii şi să-şi mulţumească familia, multe lesbiene aleg să se mărite cu bărbaţi şi să trăiască pe ascuns idile cu femei. EVZ vă prezintă poveştile de viaţă a două femei care regretă că nu şi-au ascultat inima

Şi-au descoperit târziu orientarea sexuală sau au fost constrânse de societate să ducă o viaţă dublă. S-au căsătorit de gura lumii, au copii, dar nu ştiu cum să evadeze mai repede din viaţa de heterosexuale fericite. Trăiesc pe ascuns idile interzise cu femei, genul de poveşti cu care ar vrea să scoată ochii părinţilor şi lumii întregi. Deocamdată le împărtăşesc timid doar comunităţii. Pe site-ul suntlesbiana.ro, susţinut de Asociaţia Accept, peste 280 femei lesbiene şi-au publicat poveştile de viaţă, căutând răspunsuri sau pur şi simplu eliberare. Cu fiecare poveste publicată, site-ul donează 25 de lei către Asociaţia Accept, care apără drepturile persoanelor homosexuale şi oferă consiliere acestora. EVZ publică poveştile tulburătoare ale unor femei pentru care căsnicia a fost şi este un jug la care trag doar de dragul copiilor.

Iubire găsită pe Internet, departe de ochii soţului

Tatiana are 32 de ani, este căsătorită, are doi copii şi duce o viaţă dublă. Ideile despre ce înseamnă dragostea de soţ i s-au dat complet peste cap de îndată ce a cunoscut-o pe ea. Pentru că ce a simţit pentru ea a fost unic, descătuşarea tuturor încercărilor de până atunci de a-şi înăbuşi orientarea sexuală. „Pe soţul meu nu-l iubesc şi nu ştiu sigur dacă l-am iubit vreodată, pentru că ce am simţit pentru ea, pentru el nu am simţit niciodată. Şi atunci de ce m-am mai căsătorit, s-ar întreba unii. Am refuzat să cred în orientarea mea sexuală din cauza părinţilor şi uite în ce situaţie sunt acum”, regretă Tatiana.

Pe ea a cunoscut-o acum doi ani, pe Internet, pe când soţul ei era plecat în Spania. Două săptămâni s-au tachinat, până când Adriana a hotărât să pună cărţile pe masă. „La început, am fost foarte dură cu ea, tot insista să-i dau numărul meu de telefon şi eu nu voiam. Am ţinut-o aşa două săptămâni, vorbeam când şi când, dar eram foarte curioasă ce vrea să-mi spună. A început să-mi scrie: <<ce vreau eu să-ţi spun este foarte important…pe mine mă atrag femeile şi, de când te-am văzut în poză, m-ai atras foarte mult >>”, reface Tatiana firul poveştii. Iniţial, a luat totul ca pe o glumă, dar insistenţele Adrianei au forţat-o să aibă o reacţie. Au vorbit până dimineaţa. „Mi-a povestit viaţa ei, mai puţin eu pe a mea. Din acea seară, am început să vorbim zilnic la telefon, pe messenger, îmi făcea declaraţii de dragoste. Stăteam până târziu de vorbă, povesteam diverse, glumeam, râdeam”.

„Mi-a dăruit un lănţişor cu iniţiala mea”

Până într-o zi când şi-a dat seama că nu mai poate să stea fără ea, că se îndrăgostise iremediabil. Iar atunci, după trei luni de dragoste la telefon, s-au hotărât să iasă la o întâlnire ca la carte. „M-a invitat la ea în apartament şi, deşi îmi era foarte ruşine, a ştiut să se poarte cu mine astfel încât să mă scoată din starea aceea. Eu eram aşezată pe pat, ea s-a ridicat de pe scaunul din faţa mea, a venit lângă mine şi a scos un lănţişor cu iniţiala mea. S-a apropiat, mi-a pus lănţişorul la gât, m-a luat în braţe şi m-a sărutat. O jumătate de oră ne-am îmbrăţişat şi ne-am sărutat de parcă ne ştiam de o viaţă”, radiază de fericire Tatiana.

Întâlnirile pe furiş şi focul iubirii interzise le alimentează adrenalina, dar relaţia lor atârnă de un fir de aţă, pentru că la mijloc sunt doi copii, pe care Tatiana nu vrea să-i rănească. Trăieşte într-un orăşel din provincie, unde ar fi stigmatizată de comunitate şi, în plus, se trage dintr-o familie foarte credincioasă. „Avem o singură prietenă care ştie de noi şi care ne susţine. Mereu ne întrebăm ce se va întâmpla cu noi, poate că am greşit că m-am lăsat dusă de val şi m-am îndrăgostit, pentru că sufăr că nu putem fi întru totul împreună”, încearcă o explicaţie.

Dragoste post-mortem

Căsătorită de 49 de ani, a iubit o femeie timp de 24

Maria încă trăieşte o poveste tulburătoare, chiar şi după moartea iubitei. Este căsătorită de 49 de ani cu un bărbat, dar a iubit o femeie timp de 24 de ani. Are 72 de ani, 4 copii, fiecare la casă lui şi strănepoţi, dar nu se simte împlinită sentimental şi sexual. Nu a simţit şi nu simte nimic pentru bărbaţi. Dacă nu o întâlnea pe ea, ar fi simţit că viaţa a trecut aievea pe lângă ea. S-a căsătorit, cum altfel decât constrânsă de gura lumii, dar mai ales a părinţilor.

„El s-a amorezat de mine, eu de soţia lui”

Pe cea care avea s-o facă fericită a cunoscut-o la munte, într-o staţiune, acum două decenii. „Am cunoscut într-o staţiune un cuplu. El s-a amorezat de mine, însă nu simţeam nimic pentru bărbaţi. În schimb, m-am îndrăgostit de soţia lui. 24 de ani am continuat povestea cu femeia aceasta. Ea era din Bucureşti, eu din Breaza”, povesteşte femeia.

Fie din laşitate, fie pentru că nu a înţeles pe deplin fenomenul, soţul ei s-a complăcut şi a tolerat situaţia. Era dependent de rutina căsniciei şi nu a avut niciodată curaj să iasă din ea. „Nu am putut să înţeleg, dar soţul a acceptat să fie o rotiţă din povestea asta. A descoperit scrisorile noastre intime, nu a avut tupeu să iasă din căsnicia asta, nu ştie să îşi poartă singur de grijă, aşa a fost toată viaţa lui. Dar Ea mă făcea completă. Am trăit intens aceşti ani, emoţional şi fizic”, rememorează Maria povestea de dragoste. Iubiat ei nu mai trăieşte, dar Maria merge periodic la cimitir să-i ducă flori. „Asta face o femeie. Îşi dă dreptul la fericire. Acum când mă uit în urmă, ştiu că am fost fericită în viaţa asta”, face bilanţul anilor.
CITIŢI ŞI:

  • Povestea Marianei, lesbiana condamnată pentru seducţie. "Eram tratată ca ultimul om"
Publicat in categoriile: EVZ Special
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News