Proiectul prin care vor fi modificate legile justiției a fost trimis la Parlament, unde va fi discutat direct în comisia comună a celor două camere, astfel încăt să poată fi adoptat până la sfârșitul anului. Modificările sunt extrem de importante, de la excluderea președintelui din numirea șefilor de parchete până la înființarea unui parchet special pentru magistrați și de la obligația ca statul să recupereze prejudiciile pe care este obligat să le plătească de la judecătorii care le-au produs până la controlul psihologic periodic al celor ce lucrează în sistemul de justiție.

Noul proiect de act normativ va modifica în mod substanțial următoarele legi: 303/2014, privind statutul magistraților, 304/2004, privind organizarea judiciară și 317/2004, privitoare la funcționarea CSM, scrie Lumea Justiției.

Potrivit noilor legi, statul se va îndrepta obligatoriu împotriva procurorului sau judecătorului care a produs un prejudiciu, din neglijență sau cu rea-credință, în termen de cel mult 3 ani de la data la care statul a plătit despăgubirile către victima erorii judiciare. Prin această prevedere este vizată, de exemplu, recuperarea enormelor sume plătite de stat ca despăgubiri în urma unor condamnări a statului la CEDO.

De asemena, o prevedere importantă este aceea care spune că magistrații care vor fi sancționați disciplinar cu excluderea din magistratură își vor pierde pensia de serviciu. 

Iar pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați se va înființa, în cadrul PICCJ, o Direcție cu o schemă de 20 procurori. Aceasta se va ocupa exclusiv infracțiunile comise de judecători sau procurori. Magistrații vor scăpa astfel de teroarea pe care DNA o exercită în prezent față de judecătorii care dau soluții ce nemulțmesc parchetul anticorupție.

În privința membrilor CSM, aceștia vor putea fi revocați prin simpla majoritate a voturilor din adunările generale ale instanțelor sau parchetelor care i-au trimis în CSM;

Condițiile de vechime ale magistratilor pentru a accede la parchetele și instanțele superioare s-au mărit substantial.

O altă prevedere importantă este cea prin care președintele este eliminat din procedura de numire a șefilor marilor parchete - PICCJ, DNA, DIICOT, precum și a viitoarei DIISM. Aceștia vor fi numiți de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției.

Rolul președintelui va fi păstrat la numirea șefilor ICCJ și la numirea în funcție a magistraților.

Durata mandatelor în funcțiile de conducere va crește de la 3 la 4 ani, cu posibilitatea unei singure reinvestiri, fără efect asupra mandatelor în curs.

Cât privește Inspecția Judiciară, aceasta va deveni o instituție autonomă și independentă, a carei lege specială de funcționare va fi elaborată în 6 luni de la intrarea în vigoare a legilor justiției.

Există și prevederi importante pentru justițiabili. Astfel, cetățenii vor putea ataca în 15 zile rezoluțiile de clasare a plângerilor disciplinare împotriva magistraților la instanța de contencios administrativ.

Rolul Plenului CSM în raport cu secțiile de procurori și judecatori va fi întărit, în sensul că tot ce ține de cariera comună a celor două categorii va fi de competența exclusivă a Plenului.

Și, poate pentru a avea mai puține scandaluri, va exista un control psihologic periodic pentru magistrați, iar condițiile de intrare în magistratur se înăspresc și apare condiția bunei reputații, cu caracter eliminatoriu.

Dar poate cea mai importantă modificare pentru oamenii de rând di pachetul de legi este angajarea răspunderii patrimoniale a magistraților, dorită de peste 90% din cetățenii României. 

Art. 96 din Legea 303/2004 va avea următorul cuprins:

(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(3) Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sunt stabilite in conditiile legii.

(4) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.

(6) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire pentru erorile judiciare se efectueaza in termen de un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.

(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii definitive prevazute la alin. (5), statul se indreapta cu o actiune in regres impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescriptie a dreptului persoanei vatamate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare este cel din dreptul comun.

(9) Termenul de prescriptie a actiunii in regres a statului impotriva judecatorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun si incepe sa curga de la data acoperirii prejudiciului de catre stat”.