Din cuprinsul articolului
Un studiu publicat recent în revista Earth arată că, din 1800 până în prezent, legătura oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60%.
Conexiunea cu natura a scăzut dramatic în ultimii 200 de ani
Cercetarea, condusă de profesorul Miles Richardson de la Universitatea din Derby, arată că această deconectare este vizibilă inclusiv în limbajul folosit: cuvinte precum „râu”, „mușchi” sau „floare” apar din ce în ce mai rar în cărți. Vârful acestui declin a fost atins în anii 1990, când limbajul legat de natură a devenit cu peste 60% mai puțin frecvent decât în trecut.
Natură. Nistrul De Jos. Sursa foto: goodnews.md
Copiii pierd contactul cu natura încă din primii ani de viață
Profesorul Richardson avertizează că, fără schimbări sociale majore și politici de mediu eficiente, generațiile viitoare riscă să trăiască o veritabilă „extincție a experienței” adică pierderea completă a contactului direct cu natura.
Studiul arată că părinții au încetat să le mai transmită copiilor obiceiul de a petrece timp în aer liber, iar metodele actuale de reintroducere a naturii în viața urbană nu sunt suficiente. „Se vorbește mult despre conectarea copiilor cu natura, dar eu prefer să spun: nu-i deconectați”, a declarat autorul cercetării.
Legătura cu natura este esențială pentru sănătatea mintală
Profesorul Miles Richardson atrage atenția că apropierea de natură joacă un rol esențial nu doar în combaterea crizei de mediu, ci și în menținerea echilibrului psihologic al oamenilor. Potrivit acestuia, stilul de viață urbanizat, în care oamenii sunt din ce în ce mai izolați de mediul natural, contribuie la accentuarea problemelor precum anxietatea, depresia și stresul cronic.
„Conectarea cu natura este acum recunoscută drept o cauză de bază a crizei de mediu. Este vitală și pentru sănătatea noastră mintală”, a subliniat Richardson, explicând că reconectarea cu natura ar trebui să devină o prioritate în politicile publice de sănătate și educație.
Totodată, cercetătorul subliniază că reconectarea cu mediul natural nu poate fi realizată doar prin măsuri punctuale sau proiecte izolate. De exemplu, o creștere cu 30% a spațiilor verzi cu biodiversitate într-un oraș, deși pare ambițioasă, este departe de a avea un impact semnificativ. Datele analizate de Richardson arată că ar fi nevoie ca un oraș să devină de până la zece ori mai verde pentru a inversa cu adevărat tendința de înstrăinare de natură, scrie The Guardian.
