Pentru că tocmai s-a decernat seria de premii Nobel pentru anul 2017, ziarul Le Monde revine asupra unor personalităţi care au fost premiate deşi, nu ar fi trebuit să fie recompensate datorită erorilor făcute în cercetările respective.
"Trebuia oare să i se atribuie Nobelul pentru literatură lui Bob Dylan? Dar trebuie oare să-l retragem pe cel pentru pace, atribuit birmanei Aung San Suu Kyi?" „Cel mai celebru dintre premiile care există, a provocat dintotdeauna controverse”, scrie Le Monde.
În 1927 Academia Nobel anunţa două premii pentru medicină. Cel din 1926, care rămăsese fără laureat, este atribuit danezului Johannes Fibiger. Acesta descoperise Spiroptera carcinoma, un vierme nematod capabil să provoace cancer. Al doilea este austriacul Julius Wagner-Jauregg, pionerul malariaterapiei, un tratament al bolii sifilis prin injectarea paludismului. S-a demonstrat între timp că unul dintre laureaţii s-a înşelat complet, iar că al doilea a tras concluzii pripite.
Un alt caz descriz de Le Monde, Academia Nobel decide să-i atribuie fizicianului italian Enrico Fermi marele premiu pentru „descoperirea unor noi elemente radioactive, dezvoltate prin iradierea cu neutroni. Numai că în experienţa savantului italian nu era nici ausenium, nici hesperium. Fermi greşise în interpretarea sa, dar, cum omul era deja foarte cunoscut şi apreciat, toată lumea ştiinţifică l-a crezut.
Le Monde îşi încheie lista premianţilor pe nedrept cu „Nobelul ruşinii”, cel mai controversat din istoria marelui premiu. Cel atribuit în 1949, pentru medicină, portughezului Egas Moniz, graţie lucrărilor sale privind „leucotomia prefrontală aplicată în tratarea anumitor psihoze sau tulburări mentale”. Tratament rebotezat ulterior lobotomie.
„Cum de această operaţie sinistră, care consistă în tăierea unei părţi din creier, a putut să treacă de furcile caudine ale Academiei?”, se întreabă Le Monde, citat de ortodoxinfo.ro
Recomandările noastre
