Lăstunul a fost produs pentru prima dată în 1980, dar nu la Colibaşi, ci la Timişoara. Presa comunistă anunţa, în stilu-i caracteristic, "ieşirea pe porţile uzinelor Tehnometal" a noului model, cu un consum de doar 3,3 litri la suta de kilometri.

Cei doi cilindri erau răciţi cu aer, puterea maximă era de doar 22,5 de cai putere, iar caroseria din două uşi era fabricată din răşini sintetice. "Bolidul" avea o viteză maximă de 106 kilometri la oră.

Maşina, aşa cum menţiona ordinul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, era destinată transportului "economic" a doi adulţi şi doi copii, aceştia din urmă luând loc în spate.

Bancuri şi un club de împătimiţi

La ediţia 1989 a Târgului de Invenţii Bucureşti, timişorenii au venit cu prototipul 500 Lăstun. Caroseria era alungită, astfel încât putea transporta lejer patru persoane adulte. A rămas însă doar prototipul. Automobilul nu a fost produs niciodată în serie, deoarece, imediat după Revoluţie, uzina producătoare a fost desfiinţată.

Caracteristicile maşinii economice gândite de comunişti au dus şi la câteva bancuri. Iată unul: "S-a inventat Daci 1800, adică Dacia 1300 cu Lăstun în portbagaj".

La aproape 18 ani după oprirea producţiei, se înfiinţa chiar o asociaţie a iubitorilor mărcii. Auto Club Lăstun România, fondat în septembrie 2007, are 138 de membri.

Surse: lastun.org, igu.ro, Wikipedia

CITIŢI ŞI:

Maşina de 2.500 de dolari, pe piaţă