Reţeta electronică va intra în vigoare în mai puţin de două luni. Medicii care nu au aparatura necesară pentru a emite aceste prescripţii au termen până la sfârşitul anului să se doteze. În acest interval, prescrierea electronică va funcţiona în paralel cu cea clasică.

"Prescrierea electronică intră în funcţiune la 1 iulie. Medicii ar putea da reţete în acest sistem începând cu acea zi, însă nu vor fi obligaţi, pentru că e nevoie de dotări. Devine obligatorie însă introducerea datelor din reţete în sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate", ne-a declarat Dorin Ionescu, directorul CNAS.

Noul sistem va fi avantajos şi pentru medic, şi pentru pacient. Se va elimina hârţogăraia, dar şi frauda din sistem, pentru că doctorii nu vor mai putea prescrie reţete fictive pentru morţi sau pacienţi care nici nu le-au trecut pragul.

Când vine cardul, se renunţă şi la buletin

Nu va exista o reţetă propriu- zisă, ci un fişier electronic în care vor fi stocate denumirile medicamentelor. Pacientul va merge la farmacie să-şi ridice doctoriile doar cu buletinul şi va fi recunoscut în sistem după codul numeric personal.

De la medic va primi doar o hârtie cu modul de administrare.

În momentul în care vor fi livrate cardurile de sănătate (până la sfârşitul anului), nu veţi mai avea nevoie nici de buletin.

Pentru a pune în aplicare acest sistem, doctorii au nevoie de un calculator, de softuri speciale şi de o semnătură electronică, "pe care mulţi le deţin deja", după cum spune oficialul CNAS.

"Reţeta electronică ne scapă de imprimarea formularelor, astfel economisim timp şi hârtie", remarcă medicul de familie Cristian Sever Oană.

În varianta în care reţeaua nu funcţionează la momentul eliberării reţetei, ea poate fi prescrisă şi eliberată pe o coală A4, iar datele sunt introduse când conexiunea la internet revine.

"Nu se renunţă la informatizare"

Reţeta electronică şi dosarul electronic al pacientului fac parte din "Platforma informatică a asigurărilor de sănătate – PIAS", care vizează administrarea informatică a banilor din sistemul de sănătate.

Oficialii CNAS infirmă zvonurile potrivit cărora s-ar putea renunţa la acest proiect. "Finanţarea e din fonduri europene nerambursabile în valoare de 40 de milioane de euro. În ţările unde a fost implementat, costurile în sistem s-au redus cu 10-20%", subliniază Dorin Ionescu.
Citiți și:

  • "SIUI e principala armă pentru găurile din Sănătate"