Justiția, vulnerabilă la influența crimei organizate

barbat retinut / sursa foto: captură video

Crima organizată exercită o presiune constantă asupra justiției românești, printr-un mecanism complex bazat pe corupție, intimidare și infiltrare, potrivit ancalizei făcute de independentnews.ro.

Fenomenul este vizibil atât în modul în care sunt instrumentate dosarele penale, cât și în deciziile luate de instanțe sau în schimbările legislative care par să favorizeze rețelele infracționale.

Crima organizată și manipularea anchetelor

Primul nivel de influență al rețelelor de crimă organizată se manifestă chiar în faza de urmărire penală. Numeroase investigații au fost golite de conținut prin încadrarea juridică mai blândă a faptelor.

Cazuri care ar fi trebuit să fie încadrate drept trafic de droguri sau contrabandă calificată au fost tratate ca simple contravenții, ceea ce a redus considerabil pedepsele.

Exemplul de la Vama Moravița, unde un transport de peste 21.000 de pachete de țigări a fost sancționat cu o amendă și confiscarea mărfii, ilustrează perfect această practică.

Dosarele complexe, precum „Țăndărei”, au arătat și alte vulnerabilități: probele transmise de partenerii europeni au fost considerate insuficiente, martorii au fost intimidați sau lipsiți de protecție, iar procesul s-a finalizat după aproape un deceniu cu achitarea majorității inculpaților.

Eșecul a fost criticat la nivel european și a alimentat percepția că România nu poate condamna rețele infracționale transnaționale.

Dosare tergiversate și achitări răsunătoare

Ajunse în instanță, multe cauze penale au fost manipulate prin amânări repetate, până la prescrierea faptelor. Exemplele includ dosarele „Nana”, „Blue Air”, frauda de la Aeroportul Otopeni sau retrocedările de păduri.

În alte situații, martorii cheie și-au schimbat declarațiile ori au dispărut, ceea ce a dus la achitări masive.

Pe lângă acestea, numeroși lideri politici și interlopi au beneficiat de eliberări condiționate după fracții reduse din pedepse.

De la Radu Mazăre și Liviu Dragnea, până la membri ai clanurilor Cămătaru sau Corduneanu, instanțele au invocat conduita bună sau participarea la activități educaționale pentru a justifica deciziile.

Astfel, pedepsele severe prevăzute de lege s-au transformat adesea în sancțiuni simbolice.

Crima organizată și influența asupra legilor

O altă direcție de acțiune a rețelelor de crimă organizată este influențarea cadrului instituțional și normativ.

Numirile politizate în fruntea marilor parchete au creat un climat de vulnerabilitate și compromis, în care dosarele de mare corupție sau crimă organizată au fost adesea evitate ori clasate.

Pe plan legislativ, modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală între 2017 și 2019 au fost criticate dur de Comisia Europeană și GRECO pentru că au slăbit lupta împotriva criminalității grave.

Reducerea termenelor de prescripție și restrângerea utilizării interceptărilor au generat un val de închideri definitive ale unor dosare cu prejudicii uriașe.

Consecința directă a acestor practici

Impactul combinat al acestor practici – încadrări blânde, tergiversări, achitări și modificări legislative – arată cum crima organizată reușește să influențeze profund funcționarea justiției românești.

Consecința directă este erodarea încrederii publice în statul de drept și consolidarea rețelelor infracționale, care își pot continua nestingherite activitatea.

Dacă aceste mecanisme nu vor fi stopate prin măsuri ferme și transparente, riscul este ca justiția să devină un instrument vulnerabil, incapabil să apere societatea în fața criminalității organizate.