Marea victorie a acestor veritabile măciuci mediatice îl reprezintă faptul că o mare parte din populația activă a României se ține departe de politică, scârbită, pe bună dreptate, de calitatea îndoielnică a majorității politicienilor.

Românii care aleg să nu se implice în politică sunt, din păcate, victime ale propagandei voiculesciene. Și lor li s-a inoculat ideea că acest veritabil război între Justiție și politicienii nerăbdători să o subordoneze este de fapt un caft între două tabere politice, cu actori detestabili în aceeași măsură, printre care se numără de-a valma politicieni, societate civilă, jurnaliști etc.  
Este un argument suficient de puternic pentru a decide să nu te implici. De ce să alungi de la putere niște politicieni pe care-i detești, pentru a-i aduce pe alții aidoma lor. O poziție legitimă, deoarece, din păcate, printre ”suporterii” statului de drept s-au amestecat personaje contestabile, inclusiv politicieni cu probleme penale. Cât de credibili sunt aceștia pentru a susține lupta anticorupție? Întrebarea este, desigur, retorică.
Cei care stau deoparte, care nu înțeleg cât de important este să sprijini o justiție independentă, sau nu vor să o facă, ar trebui să înțeleagă că, dacă vor rămâne liberi, procurorii și judecătorii vor ajunge în cele din urmă și la corupții care astăzi se bat cu pumnul în piept că apară statul de drept, când de fapt ei urmăresc doar înlăturarea guvernanților actuali, pentru a le lua locul rapid și a fura în liniște. Toți acești oameni, de care depinde anul acesta, soarta României pe termen mediu și lung, ar trebui să înțeleagă importanța momentului și să încerce să-și răspundă la câteva întrebări, pentru a vedea dacă merită sau nu să susțină Justiția.

1. De ce ar răspunde Justiția la comenzile lui Traian Băsescu, în condițiile în care mandatul său de președinte se apropie de final și, până în acest moment, șeful statului nu are un succesor cu șanse la victorie în alegerile prezidențiale, care să conserve puterea?

2. Dacă Justiția nu este liberă, dacă are o agendă politică, nu ar fi firesc ca procurorii și magistrații să se reorienteze către actuala majoritate a USL?
3. Nu ar trebui să se întâmple același lucru cu serviciile secrete, cu SRI-ul care are un rol important în demascarea unor cazuri de înaltă corupție, ce sunt anchetate ulterior de procurori?

4. Victoria Nuland, emisarul SUA venit la București, s-a arătat nedumerită de faptul că românii nu ies în stradă să apere Justiția. Nu înseamnă asta că Statele Unite consideră că actuala putere politică este abuzivă în relația cu Justiția și ar trebui sprijinită de către cetățeni?

5. Dacă Antena 3 apără o cauză legitimă, respectiv ”eliberarea Justiției de sub dictatorul Traian Băsescu”, de ce nu a fost invitată  la întâlnirea cu Victoria Nuland? SUA au declarat întotdeauna că susțin statul de drept, justiția independentă. 
6. De ce s-a întâlnit emisarul american doar cu ONG-iștii, jurnaliștii, procurorii pe care Antena 3 îi cataloghează băsiști?

7. De ce Curtea Constituțională a României,  a declarat, în unanimitate, neconstituționale modificările aduse Codului Penal de majoritatea USL din Camera Deputaților, în ”Marțea Neagră”. În componența Curții Constituționale au intrat recent judecători numiți de actuala putere politică: Mona Pivniceru, Toni Greblă. Dacă proiectul de modificare a Codului Penal nu este contestabil, de ce nu au putut judecătorii CCR proveniți din rândurile USL să o susțină? Au devenit băsiști peste noapte?

8. De ce Socialiștii Europeni, partenerii PSD și ai premierului Ponta, critică vehement modificările legislative ale actualei puteri menite a subordona Justiția?

9. De ce l-am crede pe Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică și Mircea Badea, și nu pe Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, sau Gabriel Liiceanu?

10. De ce în raportul Comisiei Europene referitor la Justiția din Românie, dat publicității la începutul anului 2013, Antena 3 a fost menționată printre ”mijloace de informare în masă, care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar”?