Lăcrămioara Axinte. Sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Lăcrămioara Axinte, judecătoarea pensionară care a îndemnat românii să conteste decizia Curții Constituționale (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, a oferit declarații ample despre demersul său.
Ea a explicat că fiecare cetățean cu drept de vot are dreptul legal de a solicita anularea hotărârii CCR, pe care o consideră un act administrativ normativ.
„Fiecare român cu drept de vot are dreptul să ceară anularea hotărârii Curţii Constituţionale, este un act administrativ normativ, la sediul Curţii de Apel unde-şi are domiciliul.
Eu am pus la dispoziţie acest model. Toată lumea şi-a completat, şi-au trimis singuri, şi-au plătit taxe de timbru, tot, tot. S-au înregistrat”, a declarat Axinte.
CAB, acuzată de abuzuri
Judecătoarea a criticat dur Curtea de Apel București, acuzând-o de abuzuri și de înființarea unei secții electorale ilegale.
„La Curtea de Apel Bucureşti s-a înfiinţat o secţie electorală ilegală care nu este înfiinţată potrivit legii.
Au fost numiţi judecători dedicaţi care au respins ca nefiind de competenţa instanţelor judecătoreşti”, a afirmat Axinte.
Ea a anunțat că va formula o plângere penală împotriva acestei instanțe, considerând că deciziile luate acolo au fost abuzive și nelegale.
Axinte a explicat că scopul demersului său a fost ca plângerile să ajungă pe masa cât mai multor judecători de contencios administrativ din țară, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a soluționa cauza.
„Noi am vrut să ajungă la cât mai mulţi judecători de contencios-administrativ din ţară, ca să aibă posibilitatea să-şi exprime opinia să soluţioneze această cauză, nu să ajungă la judecători dedicaţi cum au fost la Curtea de Apel Bucureşti”, a subliniat ea.
Curtea Constituțională. Sursa foto: facebook
Decizia Curții de Apel Ploiești
Pe 24 aprilie 2025, Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea Hotărârii nr. 32/2024 a CCR, care anulase alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.
Judecătorul Alexandru Vasile, cel care a pronunțat această hotărâre, a motivat că CCR ar fi depășit limitele legale și constituționale, intervenind fără o sesizare oficială și fără probe concrete.
În motivarea sa, judecătorul a susținut că anularea procesului electoral de către CCR a fost emisă cu încălcarea propriei hotărâri anterioare, prin care validase primul tur de scrutin.
De asemenea, a subliniat că anularea alegerilor a fost dispusă înainte de încheierea votării în turul al doilea, ceea ce ar fi afectat principiul securității raporturilor juridice.
Reacția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești, considerând că aceasta a acționat fără temei constituțional și legal.
CCR a subliniat că Hotărârea nr. 32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție.
„Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate”, a transmis CCR într-un comunicat oficial.
