Harta. Sursa foto: Wikipedia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O nouă controversă legată de harta lumii ajunge la Organizația Națiunilor Unite, după ce Japonia a solicitat modificarea reprezentării unor teritorii disputate cu Rusia. Cererea vine la scurt timp după adoptarea unei rezoluții ONU privind schimbarea modului în care este reprezentată planeta pe hărți.
Japonia contestă modul în care apar Insulele Kurile
Japonia a transmis o notă de protest creatorilor noii hărți și solicită modificarea acesteia din cauza felului în care sunt reprezentate Insulele Kurile.
Cele patru insule disputate, pe care Tokyo le numește „teritorii nordice”, apar colorate în aceeași nuanță ca Rusia. Un reprezentant al guvernului japonez a declarat că această reprezentare contravine poziției oficiale a Japoniei.
Solicitarea vine pe fondul unui conflict teritorial vechi între Moscova și Tokyo, care continuă să împiedice semnarea unui tratat de pace între cele două state.
Disputa dintre Rusia și Japonia datează din 1945
Uniunea Sovietică a preluat insulele în 1945, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, iar locuitorii japonezi au fost obligați să părăsească teritoriile.
Japonia continuă să revendice insulele, în timp ce Rusia susține că deținerea acestora este legală și se bazează pe înțelegerile internaționale de la Yalta.
Tensiunile dintre cele două țări s-au amplificat de-a lungul timpului. După prima vizită a președintelui rus Vladimir Putin pe Insulele Kurile au avut loc exerciții militare, inclusiv lansări de rachete.
Un monument a amplificat tensiunile
O altă controversă a apărut după inaugurarea unui monument dedicat „victoriei asupra Japoniei militariste”.
Monumentul prezintă un soldat sovietic care sparge cu țeava puștii un stâlp de frontieră pe care este reprezentată o crizantemă, simbol al casei imperiale japoneze.
Gestul a fost considerat de partea japoneză o insultă majoră. Simbolistica monumentului a amplificat astfel tensiunile dintre cele două state.
ONU susține renunțarea treptată la proiecția Mercator
Controversa privind Insulele Kurile apare după ce Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție referitoare la modul în care este reprezentată suprafața Pământului pe hărți.
Documentul susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor reprezentări care redau mai fidel dimensiunile continentelor și regiunilor.
Rezoluția a fost adoptată la sediul ONU din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane.
164 de state au votat pentru document, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a susținut că rezoluția este inutilă.
Harta Mercator distorsionează dimensiunile continentelor
Proiecția Mercator a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în special pentru navigația maritimă. Modelul a devenit ulterior una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.
Problema acestei proiecții este că transformarea suprafeței sferice a Pământului într-o hartă plană produce distorsiuni importante.
Teritoriile aflate la latitudini ridicate apar mult mai mari decât sunt în realitate, în timp ce regiunile apropiate de Ecuator sunt reprezentate disproporționat de mici.
Un exemplu cunoscut este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă realizată prin proiecția Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, Africa are o suprafață de aproximativ 14 ori mai mare decât Groenlanda.
Recomandările noastre
