După două zile în care Ion Titişor, alias Fane Spoitoru, zis şi Prinţul, a fost privegheat cu mititei şi prohodit cu manele, într-un cort de nunţi amplasat pe un teren de fotbal, din baza sa sportivă din Cernica, rudele, prietenii şi chiar preopinenţii temutului interlop au transformat istoricul cimitir Bellu într-un club de manele, cu batista de pe ţambal în bernă. Ce onoare post-mortem ar fi putut fi mai mare pentru Fane decât să fie îngropat în locul unde îşi dorm somnul de veci Eminescu şi Csragiale…

Unde mai pui că locul unde va fi recluzionat pentru eternitate Fane se află fix în secţiunea numită “Bellu Militar”. Atât doar că în loc de salve de puşcă, la coborârea în cripta funerară familială, de lângă locul unde este depusă cenuşa lui Sergiu Nicolaescu, liniştea elegantei gropelniţe de celebrităţi a fost spartă de lălăturile de jale ale maneliştilor şi rubedeniilor îndoliate.

Jelaniile îţi zgâriau timpanele, din boxele de mii de waţi amplasate lângă cavourile celor care îi vor fi vecini de acum încolo celui care i-a tăiat mâna stângă, cu o sabie ninja, poliţistului Nelu “Pluto” Florea. Care poliţist, în vara lui ’92, în faţa fostei dicoteci Vox Maris, din Capitală, i-a băgat şase gloanţe în burtă lui Fane, după care s-a dus cu mâna, într-o pungă, la spital. “Pluto” şi-a dat şi el obştescul ort al popii, acum trei ani, aşa că o revedere e inevitabilă, indiferent de care parte a Porţilor Raiului se vor afla.

Adio de la manelişti şi interlopi

Dacă la Cernica, ieri la ora 11.30, erau doar vreo 200 de inşi, din care o parte trebăluiau de zor pregătindu-se, într-un haos ordonat, de ultimul drum al lui Fane într-o maşină cu şofer, la cimitirul Bellu, după prânz, au apărut VIP-uri ca la balamuc. Serghei Mizil, Ion Talent – tatăl lui Pepe, Florin Salam, Marinică Nămol, Sorinel Copilu’ de Aur, Lucian Doroftei, Miron Cozma – fost coleg de celulă cu Fane la Rahova, Vali Vijelie şi mulţi, mulţi alţii, pe care îi vezi mai ales pe la Antena Stars, Măruţă, Capatos sau Kanal D, au venit să-i ţină coliva lui Fane Spoitoru. N-au lipsit nici alţi interlopi celebri în anii ’90, tovarăşi de “afaceri” cu Fane Spoitoru, acum ajunşi la vârsta senctuţii: Aurică Papuaşu, Oneaţă şi Nuredin Beinur – şeful interlopilor din zona Mangaliei. Plus alţii insuficient de mediatizaţi sau încă neprinşi…

Cortegiul funerar a ajuns la Bellu abia la ora patru şi jumătatea dupăamiaza. Mai întâi, i s-a ţinut răposatului o slujbă la o biserică din Pantelimon, abia apoi fiind dus, cu viteza a doua, către ultimul domiciliu. Câteva microbuze cu flori au stat la coadă, să fie descărcate printre mormintele din jur. Din care una cât înaltă cât o casă şi în formă de inimă, comandată de Elena, piranda lui Fane, ce ar fi costat şapte mii de euro şi ar conţine 1001 de trandafiri nu prea îşi găsea locul nicicum.

Dedicaţii fără număr pentru fratili” Fane

Intrarea lui Fane Spoitoru pe poarta ţintirimului s-a făcut în aplauze, cerute cu insistenţă prin microfon de către Sorinel Copilu’ de Aur. Pe aleea principală erau aşternute petale de trandafiri toşii şi garoafe albe. Pirandele mai să se calce în picioare ca să-l vadă pe mort în copârşeul cu deschidere în partea superiară şi protejat cu un geam incasabil. Muzica cu care a fost întâmpinat răposatul a fost, cum altfel, cea de pe genericul filmului “Naşul”, a lui Copolla. După care a început bairamul. Au curs dedicaţile de la “fraţii” lui Fane, iar manelişti, cu ochi în lacrimi, se făceau că nu bagă de seamă bancnotele ce li se vârau în buzunare. “Cine poate săi oprească? Asta-i legea lor!”, a dat din umeri un responsabil al cimitirului la întrebarea dacă romii au aprobare pentru show cu manele în cimitirul monument istoric.

La un moment dat, artiştii i-au invitat pe pe cei trei preoţi să îi cânte de îngropăciune decedatului la microfon, dar au fost refuzaţi scurt de către cel mai în vârstă dintre popi: “Acum cântaţi voi! Sunt tradiţiile voastre. Noi îi cântăm la groapă…”. Şi s-au retras la umbră, în spatele capelei. Loc în care au stat până la asfinţit când ţiganii s-au hotărât, în sfârşit, să-l ducă la groapă pe Fane Spoitoru. Oricum, tradiţia ţigănească nu a fost respectată pe deplin, în sensul că, de regulă romii îşi îngroapă morţii marţea şi joia, atunci când se spune că se deschid porţile raiului special pentru ei.

“De la puşcărie te mai întorci, dar de la groapă nu!”

Ce este cu adevărat ciudat este că, nu am remarcat nicio persoană, dar absolut nicio persoană cu vreo lumânare în mână, până la mormânt.

Surse din cadrul firmei de pompe funebre Anthony, cea care s-a ocupat de înmormântare, ne-au spus că totul n-a costat nici măcar 3.000 de euro, bani în care a fost inclus transportul cu un dric Cadillac, cu motor de 4.2 litri, sicriul de tip Boston, de circa 2.000 de euro, catafalcul şi manipularea. Deci, nici vorbă de sumele exorbitante care s-au tot pomenit prin presa tabloidă. Ce este drept, 12.000 de euro a costat familia aducerea mortului din Israel, dar asta este o altă poveste.

Pe o bancă, doi ţigani bătrâni sporăvăiau. Întro scurtă pauză de linişte unul dintre ei e conchis: “De la puşcărie te mai întorci, dar de la groapă nu!”.