Procurorul şi medicul legist au constatat şi consemnat decesul.

Îmbrăcat în odăjdii absolut noi şi-n fir de aur, cu mitră în cap, cârjă alături, în picioare cu papuci turceşti, cusuţi de asemenea cu fir de aur, a fost aşezat pe două mese aşezate cap în cap, în Sala sinodală a Palatului patriarhal.

S-a procedat apoi la sigilarea apartamentului Patriarhului, bibliotecii, pivniţei etc., fiind de faţă comisia formată din:

  1. arhiereu vicar patriarhal Pavel Şerpe;
  2. preot Gheorghe Maxim, consilier referent la Secţia economică;
  3. preot C. Coman, consilier referent la Secţia economică;
  4. preot Alex. Ionescu, consilier referent la Secţia administrativă;
  5. preot C. Cosma, consilier referent la Secţia administrativă;
  6. preot Vasile Ştefan, de la Consiliul Central Bisericesc;
  7. preot C. Dincescu, membru al Administraţiei eparhiale, Secţia economică;
  1. preot Grigore Cernăianu, membru al Administraţiei eparhiale, Secţia economică etc.

Biblioteca şi pivniţa au fost sigilate – am văzut eu – numai de arhimandritul Ilarion Bălăiţă, şeful fabricii de lumânări a Arhiepiscopiei, însoţit de un om de serviciu, care ţinea o lumânare.

Sigiliul a fost dat apoi în păstrare unei persoane din Palat. Pe sofaua de lângă telefon şade Episcopul Iosif Gafton, având bufniţele Vasilache în dreapta (arhimandritul Haralambie) şi-n stânga (Vasile). Radu, avocatul, nepotul Patriarhului, stă.

Pentru mâine, la ora 9, Episcopul Iosif Gafton şi arhiereul Pavel Şerpe sunt invitaţi de ministrul Cultelor, Stanciu Stoian, la minister.

Când i s-a făcut cunoscut lui Iosif Gafton, acesta a spus: “Funcţiunea mea a încetat o dată cu închiderea ochilor Patriarhului.” Eu eram de faţă. Intervine însă cineva, spunându-i că poate este chemat pentru a da oarecari referinţe, la care el răspunde: “Aşa, da, merg.”

Între timp vine lângă noi Comisia de pecetluire.

Gafton, râzând, se adresează celor din comisie, spunându-le să nu aplice cumva şi pe valiza lui. Preotul Alex. Ionescu îi răspunde, râzând de asemenea: “Aş pune sigiliul, Prea Sfinţite, însă numai pe ghetele acelea frumoase.” “Cu gumilastic”, adaugă preotul Gh. Vintilescu, inoportun ca întotdeauna.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE