Planurile diplomaţiei israeliene au ieşit la iveală după ce ziarul Haaretz a pus mâna pe o serie de telegrame trimise acum două săptămâni de Rafael Barak, şeful departamentului Europa de Vest, şi Naor Gilon, cel care conduce departamentul Eurasia din ministerul de Externe israelian, mai multor ambasade din Europa ale statului evreu.

Potrivit depeşelor diplomatice, guvernul de la Ierusalim împarte ţările europene în trei categorii: ţările care se opun demersului palestinian, ţări indecise şi ţări cu o orientare pro-palestiniană evidentă.

Din al doilea grup fac parte, potrivit experţilor israelieni, şi şase ţări din fostul bloc comunist – România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia. Acestea reprezintă prioritatea pentru diplomaţia de la Ierusalim şi urmează să fie vizitate în cursul lunii iunie de premierul Benjamin Netanyahu şi de ministrul israelian de Externe, Avigdor Lieberman. La Bucureşti va sosi, în săptămânile viitoare, şeful executivului israelian.

Germania şi Italia sunt ţările din prima categorie, care se opun iniţiativei palestiniene de a obţine recunoaşterea la Naţiunile Unite, peste trei luni. De cealaltă parte, ţările pro-palestiniene sunt considerate a fi Belgia, Irlanda, Portugalia şi Suedia. Deşi nu sunt menţionate în telegramele amintite, Marea Britanie şi Spania sunt văzute totuşi la Ierusalim ca ţări care pot fi cu greu convinse să conteste iniţiativa palestiniană.

"Modelul Kosovo"

Într-una din depeşe, Gilon aminteşte ambasadorilor israelieni că "UE va găsi cu greu un consens în privinţa recunoaşterii unui stat palestinian, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Kosovo. Scopul nostru este să (…) construim un grup semnificativ de state comunitare care să îşi manifeste opoziţia cât mai devreme posibil".

Barak vine cu alte recomandări ambasadorilor. "Planul vostru trebuie să includă abordarea politicienilor de rang înalt, mobilizarea forţelor relevante, utilizarea mass-media şi a formatorilor de opinie locali", scrie acesta într-una din telegrame.

Iniţiativa diplomaţiei israeliene vine pe fondul eforturilor Bruxelles-ului de a ajunge la o poziţie comună privind demersul Autorităţii Palestiniene. UE se va consulta apoi cu restul membrilor Cvartetului pentru Orientul Mijlociu – SUA, Rusia şi ONU – pentru a decide cum va acţiona în septembrie.

Un diplomat european a recunoscut că între Israel şi UE există în acest moment o lipsă de încredere. "Nu este în interesul Israelului să aibă graniţe fixe deoarece nu se ştie ce populaţie va fi nevoit să integreze în viitor (…) în condiţiile în care vrea să creeze o ţară pentru toţi evreii şi încă îi mai încurajează să se stabilească în Israel", a explicat diplomatul comunitar.