BNR a revizuit în creştere, pentru a doua oară în acest an, prognoza referitoare la avansul preţurilor. Ultima cifră: inflaţie de 6% la finele lui 2008.
Preţurile la opt grupe de produse au generat aproape trei sferturi din inflaţia anuală înregistrată la finele lunii martie, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Cea mai mare creştere în intervalul menţionat a fost înregistrată de preţul practicat la ulei. Acesta era cu peste 50% mai mare în martie a.c. în comparaţie cu 12 luni înainte. Isărescu a afirmat că recordul negativ este surprinzător, preţurile autohtone depăşindu-le şi pe cele europene.
Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari creşteri se clasează preţurile practicate la combustibili, iar pe locul trei - cele la produse de morărit şi panificaţie.
Creştere de 0,1% în prognoze
BNR şi-a revizuit din nou, în creştere, prognoza de inflaţie pentru finele acestui an. Ultima prognoză indică o inflaţie de 6% la sfârşitul anului, în creştere cu 0,1 puncte faţă de cifra avansată în luna februarie.
Pentru acest an, BNR ţinteşte o inflaţie în intervalul 2,8%- 4,8%, iar pentru 2009 între 2,5% şi 4,5%.
„Rămânem în afara ţintei (de inflaţie - n.r.) până în trimestrul întâi din 2009, dar intrăm pe o curbă descendentă destul de accentuată din vara acestui an, şi mai ales din toamnă“, a afirmat Isărescu.
De ce a fost revizuită prognoza? În primul rând pentru a reflecta creşterile de preţuri mai mari decât cele anticipate în primele trei luni ale anului. Dacă BNR prognoza ca la finele lui martie rata anuală a inflaţiei să se oprească la 8,3%, creşterea înregistrată a fost de 8,63%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat şi factorii de risc pentru inflaţie, cei care ar putea să o ducă peste cifra prognozată. Primul este creşterea salariilor peste productivitate. Alţi factori care ar putea mări inflaţia sunt deprecierea leului, o execuţie bugetară mai relaxată decât cea proiectată, respectiv majorarea preţurilor la combustibili cauzată de scumpirea petrolului.
În schimb, un an agricol bun ar putea avea influenţe pozitive asupra preţurilor practicate la alimente. „Până nu vedem recolta în hambare, nu avem de ce să ne bucurăm“, a adăugat însă Isărescu.