Magistraţii Tribunalului Dâmboviţa au amânat pe 7 decembrie pronunţarea în cazul contestaţiei depuse de procurorii DNA la decizia Judecătoriei Găeşti de eliberare condiţionată din închisoare a lui Ioan Niculae.

Potrivit reprezentanţilor instanţei dâmboviţene, judecătorii au luat această decizie pentru a fi ataşate la dosar informaţii cu privire la numărul de zile cu care i s-ar putea reduce pedeapsa lui Niculae, ca urmare a elaborării unei lucrări ştiinţifice, dar şi pentru a se menţiona ce documente a avut în vedere Comisia de liberare condiţionată de la Penitenciarul Găeşti şi pentru a fi depuse actele normative interne ce au stat la baza documentelor întocmite de către această comisie. Termenul în acest dosar a fost stabilit pentru 22 ianuarie.

Judecătoria Găeşti a decis, în 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat, iar hotărârea, care nu a fost definitivă, a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Tribunalul Dâmboviţa. Judecătoria Găeşti arăta în motivarea deciziei prin care a hotărât eliberarea condiţionată a lui Ioan Niculae că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi din închisoare. Astfel, instanţa menţiona că pe parcursul executării pedepsei Niculae a participat la 22 de programe educaţionale şi a desfăşurat activităţi lucrative. “Din caracterizarea depusă la dosar reiese că petentul a avut un comportament apreciat ca fiind «bun în perioada analizată» faţă de personal şi faţă de colegii săi, a fost recompensat de două ori în total, nu a fost niciodată sancţionat disciplinar”, se preciza în motivare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.