Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), a participat, miercuri, la Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi, la dezbaterea "Teatrul în România comunistă", eveniment din cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT), care se desfăşoară de miercuri până duminică. Moderatorul evenimentului a fost Doru Tompea, iar printre cei prezenţi s-au numărat şi Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR).

Ion Caramitru a vorbit despre modul în care l-a marcat perioada comunistă şi cum au decurs lucrurile în teatru în acea perioadă. "Noi trăim cu toţii într-o permanentă duplicitate în România de azi. Duplicitate care se naşte din faptul că o bună parte din populaţia României, şi prin ei, copiilor lor născuţi după 89, le pare rău după societatea comunistă şi ceauşistă din trecut", a spus Ion Caramitru, precizând că "trecutul comunist al neamului românesc este cea mai neagră perioadă a existenţei noastre, cea mai cumplită experienţă de spălare de creier şi de introducere în sângele nostru a unui venin care nu ne era propriu".

Ion Caramitru a precizat că regimul comunist i-a marcat existenţa, făcând parte dintr-o familie a cărei membri au făcut închisoare. "Societatea comunistă, în care eu m-am născut şi am trăit, mi-a marcat existenţa, în două sensuri. Întâi, văzând cu ochii copilăriei, trăind teroarea şi lipsa tatălui meu de acasă, pe o perioadă de nouă ani, cel puţin, în trei episoade de puşcărie comunistă. Toată familia mea a făcut închisoare, în afară de mine. Prima mea întâlnire cu Securitatea a fost când aveam 7 ani şi jumătate – eu sunt născut în '42 -, în '49, când s-au rupt uşile, noaptea, şi au intrat peste noi, care dormeam, o grupă de securişti, arestând şi pe tata, şi pe mama, şi pe sora mea, care avea 9 ani – mai mult decât mine. (…) Era vară când s-a întâmplat povestea. Mama a venit după două săptămâni, sora mea, după două zile, şi tata, după doi ani. În toamnă, când m-am dus la şcoală, în clasa I, ni s-a împărţit câte o foaie de hârtie, s-o ducem acasă şi părinţii noştri să răspundă la întrebări. I-am dat-o lui mama care s-a făcut albă la faţă. (…) Dimineaţă, când am plecat la şcoală, mi-a dat hârtia completată şi mi-a spus «Acum, eşti băiat mare, trebuie să ştii că va trebui să ai grijă toată viaţa, probabil, pentru că ce am răspuns eu la întrebări sunt numai minciuni, pentru că, dacă aş spune adevărul, s-ar putea să nu poţi să faci şcoală sau ceva să se întâmple", a declarat Ion Caramitru, menţionând că acele întrebări erau în legătură cu profesia părinţilor, averea lor, rudele din străinătate.

irectorul TNB a mai afirmat că acea declaraţie, pe care a menţinut-o şi în următorii ani de şcoală, chiar şi în facultate, se regăseşte în primele pagini din dosarul său de la Securitate. "Practic, dosarul meu începea cu o imensă minciună care putea fi interpretată", a spus Ion Caramitru.

De asemenea, Ion Caramitru a precizat că membrii familiei sale erau "mici burghezi", având case şi terenuri. "Eram tot ce trebuie pentru a fi daţi la o parte", a completat Ion Caramitru.

Totodată, directorul TNB a vorbit şi despre Revoluţia din 1989, la care a participat şi care "n-a reuşit" şi le-a spus tinerilor, prezenţi la eveniment, că neregulile din perioada comunistă ar trebui să fie un punct de discuţie cu cei care spun că regretă acea epocă.

"(…) Revoluţia, care am sperat să fie anticomunistă, n-a fost. Revoluţia la care am participat eu n-a reuşit. Expresia mea tragicomică de atunci era «Revoluţia mea n-a reuşit. Revoluţia lui Sergiu Nicolaescu a reuşit»", a spus Ion Caramitru.

"Speranţa mea este ca generaţia voastră să privească obiectiv societatea în care trăim, că suntem, totuşi, într-o societate competitivă, că, dacă înveţi bine, reuşeşti, dacă ai energie potenţială şi te cultivi în domeniul pe care doreşti să-l foloseşti pentru existenţa ta, nu se poate să nu reuşeşti. Pe când, în trecut, cine avea pile, cine era membru în Partidul Comunist, cine voia să facă carieră în domeniul lui, fie semna cu Securitatea şi devenea informator, fie intra în partid şi împotriva convigerilor lui ca să-şi aranjeze viaţa. (…) Se trăia duplicitar. Una spuneai la şedinţe şi întâlniri şi alta acasă", a mai spus Ion Caramitru.

Un alt subiect atins în dezbaterea organizată la FILIT de Ion Caramitru a fost Constituţia adoptată după căderea regimului comunist care, a spus acesta, ar fi trebuit să "înceapă" cu un referendum.

"Dacă, atunci, Constituţia adusă de Iliescu şi de ai lui ar fi fost corect pusă-n pagină, ar fi trebuit să-nceapă cu un referendum care să întrebe populaţia ce formă de guvernământ doreşte. Monarhia n-ar fi câştigat, dacă ar fi fost 9-10% atunci, dar exerciţiul democratic ar fi fost încercat. Şi, de câte ori Constituţia ar urma să fie schimbată, ar trebui făcută această întrebare publică, pentru că istoria demonstrează, cel puţin în Europa, că sunt societăţile cel mai bine structurate", a mai spus Ion Caramitru.

Totodată, Ion Caramitru a vorbit şi despre cei care "se scuză" că au fost informatori la Securitate, pentru că n-au avut încotro, şi despre cum i s-a propus lui să colaboreze cu această structură comunistă.

"Foarte multă lume se scuză astăzi că n-au avut încotro, că au trebuit să semneze cu Securitatea, că au trebuit să devină informatori pentru că ar fi avut de suferit. Este inexact. Am trecut prin trei încercări de a fi recrutat la Securitate", a spus Caramitru.

Despre teatrul românesc din perioada comunistă, Ion Caramitru a relatat că "la începutul anilor '60, începuse să se mişte creator absolut extraordinar". Directorul TNB a povestit despre Teatrul Bulandra şi conducerea lui, care "a impus insituţiei un repertoriu de calitate".

"Teatrul Bulandra a concentrat, timp de cel puţin 30 de ani, cei mai mari artişti de teatru pe care i-a avut România", a declarat acesta.

De asemenea, Ion Caramitru a povestit despre ce înseamnă "jocul duplictar la teatru". "Publicul venea la teatru şi să se distreze, dar şi să audă unele adevăruri care nu puteau fi spuse niciodată altfel, nici în presă, nici în literatura epică, poate în poezie (…)", a spus Caramitru.

"Culmea societăţii comuniste este că în orice instituţie, inclusiv în armată, în Serviciile Secrete, existau organizaţii de partid. Armata n-are nevoie de partid, Serviciile Secrete nu trebuie să fie afiliate unui partid. În general, cultura nu are treabă cu politica. O societate normală aşa se constituie. Pentru a controla toate aceste instituţii fundamentale, sistemul comunist introducea organizaţii de partid în instituţii, care altfel ar fi trebuit să fie autonome, şi controla tot", a completat directorul TNB.

De asemenea, acesta a precizat că, în ceea ce-l priveşte, teatrul a reprezentat o şansă de a supravieţui. "Teatrul pentru mine reprezintă o şansă de a supravieţui. Am supravieţuit sistemului comunist prin teatru. Lucru pe care l-au făcut mulţi, din toate genurile. Şi scriitori, şi compozitori, şi artişti plastici. Multă lume care a găsit în artă şansa de a fi ei însuşi", a spus acesta.

Vorbind despre teatru, Ion Caramitru a amintit de piesa "Hamlet", "vârful disidenţei teatrale româneşti". "Destinul lui Hamlet în anii '80, când l-am jucat eu, era destinul generaţiei tinere, care trebuie să se cunoască pe sine şi trebuie să ia atitutdine", a spus acesta.

Directorul TNB a menţionat că, în acea perioadă, toate traducerile în limba română ale piesei "erau depăşite", aşa că actori şi regizori au hotărât să facă o altă traducere, care le-a luat nouă luni, deşi ei şi-au propus să termine în două săptămâni.

"Textul care a apărut a fost extrem de viu, contemporan, fără să trădeze de nicio culoare esenţa. Cum nu puteam să semnăm noi traducerea, i-am dat-o Ninei Cassian, care a şlefuit-o, şi ea se joacă şi acum cu traducerea Ninei Cassian, dar nu e a ei, e a noastră", a spus Caramitru.

"Hamlet se joacă întotdeauna la maximum trei ore şi jumătate, cu două pauze. Noi jucam tot, integral, cinci ore şi 10 minute, în perioada în care în România era frig, iarna nu se dădea căldură nicăieri, în nicio instituţie. În teatru era un ger cumplit, noi, pe scenă, când jucam, respiraţia era îngheţată cu aburi, publicul venea îmbrăcat ca-n Siberia şi stătea cinci ore să urmărească", a completat acesta.

Ion Caramitru a încheiat dezbaterea recitând monologul lui Hamlet şi adresându-le celor prezenţi la eveniment o rugăminte: "Urâţi comunismul şi luptaţi împotriva lui!".

Răspunzând la o întrebare din public, Ion Caramitru a precizat că la Revoluţie nu a spus "Mircea, fă-te că lucrezi!", replică intrată în memoria colectivă în ceea ce priveşte evenimentele care au avut loc în decembre 1989, ci "Mircea, arată că lucrezi!".

"În studio (la Televiziunea Română, n.r.), era echipa care era în emisie şi unul a zis că n-avem curent. Şi-am stat, câteva minute, uitându-mă în jur, nu cunoşteam pe nimeni. Pe Dinescu (Mircea Dinescu, n.r.) îl cunoşteam şi îi spun «Mircea, trebuie să scrii ceva, trebuie să facem o declaraţie, eu nu ştiu ce să spun, tu eşti om de litere, scrie!». Avea un carneţel, s-a dus să scrie. Când au zis că putem emite, el uitase de carnet. M-am dus, am luat carnetul şi i-am spus: «Mircea, arată că lucrezi!». Asta e replica mea", a declarat Ion Caramitru, precizând că expresia "Mircea, fă-te că lucrezi!" este "opera" lui Vadim Tudor şi a României Mari.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se desfăşoară de miercuri până duminică, este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT va reuni peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.