Personalul medical era obligat sa raporteze avorturile ilegale si era sanctionat cu 15a din salariu daca nu facea planul la nasteri.
In 1983, Decretul 335 al Consiliului de stat instituia un soi de intrecere socialista intre unitatile sanitare: care da tarii mai multi bebelusi. Personalul medical era facut raspunzator pentru indeplinirea obiectivelor demografice, nerealizarea planului atragea dupa sine penalitati de 15% din salariu.
Masura a generat situatii hilare, daca la mijloc n-ar fi fost vorba de vietile oamenilor. Multe sunt descrise in cartea editata de Humanitas in 2000 si scrisa de sociologul american Gail Kligman, intitulata „Politica duplicitatii - Controlul reproducerii in Romania lui Ceausescu”.
In 1985, de exemplu, Directia Sanitara Suceava si-a provocat omoloaga din Bucuresti la un concurs pentru cresterea natalitatii. Inutil sa spunem, dar Bucurestiul a pierdut.
Lasati elevele sa nasca!
In 1987, cand decreteii implineau varste la care isi incepeau viata sexuala, aceeasi propaganda raspandea, neoficial, indicatii prin care corpul didactic era sfatuit sa nu mai exmatriculeze elevele care ramaneau insarcinate, pentru incurajarea tinerei generatii sa procreeze.
Elena Ceausescu era intruchiparea idealului de femeia socialista: mama, sotie, om de stiinta si om politic. Sub obladuirea ei si a celui mai iubit fiu al poporului, romanii erau sti-mulati sa procreeze, sistemul de recompense fiind o palida fardare a politicii dictatoriale ce se ascundea in spatele zecilor de mii de femei moarte sau mutilate din cauza avorturilor empirice.
Nascuti de mame eroine
„Nu exista indatorire mai nobila, mai de onoare a familiilor, a femeilor, decat aceea de a creste si a da tarii cat mai multi copii, de a-i educa si forma in spirit sanatos, ca viitori cetateni de nadejde ai patriei noastre, capabili sa dezvolte si sa duca mai departe realizarile parintilor lor, cauza socialismului si comunismului pe pamantul Romaniei”, anunta Nicolae Ceausescu de la prezidiu, in 1986, de Ziua Femeii.
„Mamele eroine” erau acelea care nasteau si cresteau peste zece copii (daca nu le traiau toti, isi pierdeau medalia). Primeau pentru stradanie 2.000 de lei (salariul unui muncitor obisnuit era intre 1.500 si 1.800 de lei) si invitatii la evenimente socio-politice oficiale, prioritate la credite pentru locuinte si zile de concediu suplimentare in anul decorarii.
Femeile cu noua copii primeau distinctia „Gloria materna clasa I” si 1.500 de lei, cele cu opt copii - clasa a II-a si 1.000 de lei, cele cu sapte copii - clasa a III-a si 500 de lei. „Medalia maternitatii” ajungea la mamele cu cinci si sase copii.
Va provocam sa va spuneti si voi povestea, oriunde v-ati afla (la adresa decreteii@evz.ro), ca sa reconstituim impreuna puzzle-ul decreteilor.
Cititi si:
Decreteii, generatia cu stea in frunte
Recomandările noastre
