Internetul ascunde un cost invizibil. Poluarea ascunsă a vieții digitale

Internetul este, incontestabil, un gigant consumator energetic la nivel global, cu un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. (sursă foto: Fast Company)

În epoca vitezei și a tehnologiilor digitale, puține elemente sunt mai omniprezente decât rețeaua globală. Tot mai mulți oameni își desfășoară astăzi existența printre mesaje electronice, conferințe video, interacțiuni pe rețelele sociale și consumul de conținut pe platforme de streaming.

Chiar dacă infrastructura este invizibilă, nu este deloc inofensivă, din punct de vedere al poluării. Internetul este, incontestabil, un gigant consumator energetic la nivel global, cu un impact semnificativ al digitalizării asupra mediului înconjurător.

Potrivit unui raport al Institutului Regal de Tehnologie KTH din Suedia realizat în 2024, internetul consumă aproximativ 10% din energia electrică la nivel mondial, în creștere de la 8% cât se înregistra în 2012.

E-mailul – un gest mic, un impact masiv

Un e-mail poate fi trimis în doar câteva secunde. Un simplu mesaj text are însă o amprentă de aproximativ patru grame de dioxid de carbon emise. De asemenea, un e-mail mai consistent, cu un atașament mare, poate genera și până la 50 de grame de dioxid de carbon, adică echivalentul unui bec de 60W lăsat aprins timp de o oră.

În 2025, conform unui raport al platformei Email Tool Tester, se estimează că la nivel global se trimit și se primesc zilnic aproximativ 376,4 de miliarde de e-mailuri.

Ceea ce reprezintă o creștere de 4% față de cele 361,6 miliarde de e-mailuri înregistrate zilnic în 2024. Același raport evidențiază faptul că, în anul 2027, se va depăși pragul de 400 de miliarde de e-mailuri trimise și primite în fiecare zi.

Potrivit unui studiu Carbon Literacy Project, un centru de cercetare din Marea Britanie, se estimează că, dacă fiecare persoană din Regatul Unit ar trimite doar cu un e-mail de „Mulțumesc” mai puțin pe zi, s-ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu până la 16.000 de tone pe an.

Cercetătorii din spatele studiului compară această cantitate de dioxid de carbon cu 80 de zboruri pe distanța Londra – Madrid dus-întors.

Netflix & carbon chill

Însă, streaming-ul video este poate cel mai dăunător consumator digital al zilelor noastre, conform unor specialiști în domeniu. De exemplu, un raport din 2019 al The Shift Project estima că toate platformele video online, printre care Netflix, YouTube și TikTok, au fost responsabile pentru peste 300 de milioane de tone de dioxid de carbon emise, adică mai mult decât emisese întreaga Spanie în același an.

Potrivit raportului citat, streaming-ul înseamnă aproximativ 60% din traficul global de date, ceea ce reprezintă și sursa principală a impactului asupra mediului în această privință. Conform estimărilor platformei Carbon Trust, o oră de streaming video pe dispozitive mari generează, în medie, 55 de grame de dioxid de carbon.

Bineînțeles, emisiile pot varia semnificativ în funcție de mixul energetic al fiecărei țări. De exemplu, în Germania, unde se utilizează mai mult cărbune, emisiile pot ajunge la 76 de grame de dioxid de carbon pe oră. În timp ce în Suedia, cu o pondere mare de energie regenerabilă, emisiile pot fi de doar 3 grame de dioxid de carbon pe oră în timpul utilizării unei platforme de streaming pe un dispozitiv mare.

În ceea ce privește distribuitorii de servicii de streaming, există și în cazul lor date. Platforma Greenly Earth a prezentat recent un raport care arată că prin Disney+, în 2024, utilizatorii au generat aproximativ 2,9 milioane de tone metrice de dioxid de carbon.

Cât despre Amazon Prime Video, în același an, emisiile au fost de aproximativ 2,7 milioane de tone metrice de dioxid de carbon. Iar pentru YouTube, care rămâne cea mai urmărită platformă de streaming din lume, estimările emisiilor sunt de aproximativ 20,08 milioane de tone metrice de dioxid de carbon pentru anul trecut.

O infrastructură digitală flămândă după electricitate

Infrastructura digitală este una complexă, ce se întinde pe mai multe ramuri, în mai multe direcții, unele vizibile, altele invizibile, dar toate poluante. De la echipamentele de rețea până la serverele din centrele de date și dispozitivele utilizatorilor, toate prezintă o amprentă de carbon, mai ridicată sau mai scăzută.

Dar, per total, internetul și tehnologia informației consumă astăzi aproximativ 10% din energia electrică globală, conform datelor prezentate de James McKenzie, un fizician american care a contribuit la introducerea pe piață a mai multor tehnologii și produse noi.

McKenzie colaborează cu revista de specialitate Physics World, iar într-un material din 2021, estima o creștere consistentă a consumului de energie a infrastructurii digitale față de 8% cât se raporta în 2012. Fizicianul considera că – în funcție de ritmul de adopție a noilor tehnologii, precum AI, criptomonede și metaverse – consumul ar putea ajunge până la 20% în deceniul următor.

Românii iubesc să stea pe internet

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a realizat un raport la finalul anului trecut despre cât de mult internet consumă românii. Zilnic, în prima jumătate a anului 2024, se ajunsese la peste 400 MB de internet mobil şi aproape 3 GB de internet fix.

La nivel naţional, conform acestui raport, rata de penetrare la 100 de gospodării a depăşit procentul de 81%. 87% dintre gospodăriile din mediul urban au acces la internet, iar 74% din mediul rural, de asemenea. Și se observă, astfel, un ritm de creştere, respectiv de 3% pentru numărul de conexiuni din mediul rural, şi de 1% în mediul urban.

În acest sens, un utilizator român de internet fix cu un consum lunar mediu de 87 GB ar genera între 435 și 609 kg de dioxid de carbon pe an. Iar un utilizator de internet mobil care consumă 12 GB în fiecare lună ar genera între 60 și 84 kg dioxid de carbon pe an. La o populație activă online de aproximativ 18 milioane de utilizatori, amprenta colectivă poate depăși 10 milioane de tone de dioxid de carbon emis anual.

Într-un material Green Raport, se subliniază faptul că activitățile digitale ale românilor, cum ar fi navigarea pe internet, utilizarea rețelelor sociale, streaming-ul video și trimiterea de e-mailuri contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. De exemplu, doar cinci minute petrecute pe rețelele de socializare pe un dispozitiv de dimensiuni mici, precum un telefon, pot produce aproximativ 1,76 grame de dioxid de carbon.

Un poluator invizibil

Chiar dacă nu îl vedem, internetul consumă energie și în cantitate multă, ceea ce înseamnă și poluare. Și, paradoxal, se vorbește foarte mult în social media despre sustenabilitate, despre o planetă mai curată, tocmai pe platforme care ajung să emită, prin utilizatori, cantități importante de dioxid de carbon.

Comportamentul oamenilor de zi cu zi în era digitală nu se poate concepe fără internet, a devenit un instrument indispensabil pentru dezvoltarea economică, dar și socială. Însă, pe cât este de esențial, pe atât de periculos este pentru planetă.