Decizia UEFA de a încredinţa Bucureştiului găzduirea unei finale europene în 2012 vine într-un moment nepotrivit pentru autorităţi.
La Nyon, Bucureştiul a obţinut joi dreptul de a găzdui finala Europa League din 2012, dar capacitatea ţării noastre de a susţine un eveniment de asemenea amploare rămâne deocamdată sub semnul întrebării.
Dacă nu va termina Stadionul Naţional în timp util, România poate ajunge în ruşinoasa postură de a fi prima ţară din istoria fotbalului european care primeşte o finală, dar care nu este capabilă să o şi organizeze!
Marea piedică în calea finalizării proiectului o reprezintă ritmul lent de ridicare a arenei din buricul Capitalei, ale cărei costuri de construcţie se ridică la suma de 140 de milioane de euro.
Primăria dă înapoi
Ştefan Monos, reprezentantul firmei germane Max Bogl, cea care construieşte stadionul împreună cu italienii de la Astaldi, susţinea ieri că, numai în acest an, stadionul va absorbi circa 60 de milioane de euro. În plină criză financiară mondială, Primăria Capitalei, principalul finanţator al proiectului, dă primele semne de incapacitate de plată.
„Nu ştiu ce să spun, mi se pare o sumă cam mare din punctul de vedere al suportabilităţii. Mai avem şi alte proiecte importante, cum ar fi Pasajul Basarab… Şi mai e şi această criză financiară, care ne afectează“ , a declarat ieri, pentru EVZ, Călin Carp, preşedintele Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
„Fluxul banilor nu e chiar unul normal“
Nemţii de la Max Bogl l-au trimis în România, pentru a coordona proiectul stadionului, pe Ştefan Monos, un german care a trăit la Timişoara şi a fugit în Occident pe vremea comunismului. „Ştiu că românii se tem de eşecuri, dar vă asigur că de această dată va fi bine. O să terminăm stadionul la timp. Acum, când ştim că aici se va juca şi o finală de cupă europeană, avem şi un plus de motivaţie“, spune directorul de la Max Bogl. Acesta îşi temperează optimismul când este întrebat despre banii care trebuie să le intre în cont de la autorităţi: „În acest moment, fluxul banilor nu este unul tocmai normal, din cauza ne adoptării bugetului pe acest an. Sunt sigur însă că situaţia se va regla în lunile următoare“. Justificare: probleme neprevăzute cu pânza freatică Reprezentanţii firmelor care construiesc Stadionul Naţional nu au nicio îndoială că proiectul va fi gata la timp, argumentând că au în palmares alte arene construite cu succes. Cu toate acestea, lucrările sunt în întârziere. „În acest moment, suntem cu o lună în întârziere din cauza unei probleme neprevăzute cu pânza freatică, dar antreprenorul s-a angajat să le recupereze până în luna mai a acestui an“, ne-a declarat Cătălin Creţu, reprezentantul companiei de consultanţă Louis Berger, cea care este angajată de primărie să supravegheze lucrările. Nimeni nu poate şti însă cât de mare este întârzierea, întrucât declara ţiile celor implicaţi se bat cap în cap. „Există o întârziere de câteva luni. Termenul iniţial era mai 2010, dar el va fi prelungit până la finalul anului viitor“, a afirmat Mircea Raicu, viceprimarul Bucureştiului.
"Există o întârziere de câteva luni. Termenul iniţial era mai 2010, dar el va fi prelungit până la finalul anului viitor. Proiectul sta dio nului este una dintre priorităţile noastre şi cred că vom găsi resurse să îl finanţăm." - Mircea Raicu, viceprimarul Capitalei
MÂNDRIE
„O să le spun nepoţilor ce stadion mare am făcut“
La ridicarea Stadionului Naţional lucrează peste 300 de muncitori români şi specialişti germani, aceştia din urmă fiind aduşi din Germania de firma Max Bogl. Românii sunt veniţi de pe tot cuprinsul ţării şi sunt cazaţi în barăci special amenajate în jurul şantierului. Un muncitor calificat câştigă aproximativ 2.000 de lei, iar unul necalificat - aproximativ 1.500 de lei.
„L-or termina până atunci?“
„E bine, avem condiţii: căldură, apă caldă, nu poţi să te plângi. Mergem cam rar pe-acasă, dar n-avem ce face. Am venit până aici pentru că luăm şi noi un ban ca lumea, mai ales acuma, pe criza asta“, spune Eugen Nedelcu, venit tocmai de la Călăraşi pentru a-şi valorifica priceperea de zidar la finisarea unor plăci din beton. Tot din Călăraşi este venit şi prietenul său de o viaţă, Mihai Orlande, care se arată tare mândru de postura în care l-a aruncat destinul. „E foarte bine aici. Facem stadion ca lumea. O să le povestesc nepoţilor că am făcut cel mai mare stadion din România. Am văzut aseară la televizor că vine finala aici. L-or termina până atunci? Cine ştie?“, se întreabă, retoric, Orlande. Întrucât lucrările sunt în întârziere, constructorii au împărţit echipele de muncitori în trei schimburi. Pe şantier se lucrează 24 de ore din 24. „Aici se munceşte non-stop. Puteţi să veniţi noaptea, să vedeţi. Am montat reflectoare sus, pe macarale, şi e lumină la fel ca ziua. Avem ambiţia să terminăm la timp acest stadion şi de aceea facem eforturi foarte mari“, ne-a declarat Eugen Tudose, şeful şantierului.
AVENTURĂ. Copiii fac gimnastică în drumul spre şcoala aflată lângă stadion
FOC CONTINUU. Muncitorii au program în trei schimburi
EURO 2012 Ucraina şi Polonia, puse la colţ de Platini
- La şedinţa de joi a Comitetului Executiv, în care s-a decis ca Bucureştiul să primească dreptul de a găzdui finala Europa League de peste trei ani, şefii de la UEFA au luat în discuţie şi stadiul pregătirilor din Ucraina şi Polonia în vederea Campionatului European din 2012.
- Cele două ţări au fost avertizate de Michel Platini, preşedintele forului continental, că ar putea pierde organizarea turneului final, dacă nu vor grăbi ritmul de construire a stadioanelor.
- Şi Bucureştiul riscă să piardă finala din 2012 în cazul în care Stadionul Naţional nu va fi gata la timp. „Nu există o dată fixă la care poate fi luată o astfel de decizie. Totul depinde de concluziile delegaţiilor care fac inspecţii periodice“, ni s-a comunicat ieri de la Biroul de Presă al UEFA.
Recomandările noastre
