Insolvenţa în Republica Moldova. Două administratoare, ajutate de magistraţi să nu interacţioneze cu jurnaliştii. Video

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Două administratoare de insolvenţă, învinuite într-un dosar penal pentru abuz în serviciu, sunt apărate de magistraţii de la Judecătoria Bălţi ca să nu fie luate la întrebări de jurnalişti.

Culmea e că administratoarele respective, Natalia Onichevici şi Natalia Gârleanu, numele cărora apar şi în alte cauze de rezonanţă, depun ulterior plângeri pe numele jurnaliştilor că nu le-au oferit dreptul la replică.

Se întâmplă în cazul dosarului de insolvenţă a întreprinderii Auto-International din Bălţi. Cererea întroductivă privind trimiterea în insolvabilitate a întreprinderii respective a fost depusă de Natalia Gârleanu pentru o pretinsă datorie de 39.000 de lei, provenite din penalităţi, în timp ce întreprinderea avea la acel moment în conturi peste 15.000.000 de lei. Iar Natalia Onichevici a ajuns administratoare la Auto-International la propunerea Nataliei Gârleanu.

Precizăm că Legea insolvabilităţii din Republica Moldova nu permite începerea procesului de insolvenţă în cazul dacă datoriile provin din penalităţi.

Dosarul respectiv a ajuns unul de rezonanţă sporită în Republica Moldova din cauza abuzurilor comise.

„Coridor verde” pentru administratoarele de insolvenţă

Cele două administratoare de insolvenţă ajung în sala de şedinţe printr-un coridod special, prin care sunt escortate persoanele aflate în arest preventiv. Grefiera completului de judecată deschide uşa cu cheia pentru a le asigura accesul în sala de judecată în momentul când în instanţă îşi face apariţia magistrata Marina Tilipeţ, în gestiunea căreea se află dosarul Auto-Internaţional.

Odată ce în sala de şedinţe intră cele două administratoare, magistrata Tilipeţ le cere jurnaliştilor să închidă camerele. Deşi şedinţa de judecată încă nu este declarată deschisă.

La fel se întâmplă şi la încheierea şedinţelor de judecată. Grefiera le deschide uşa celor două administratoare ca să plece prin coridorul special.

În timp ce părăsesc sala de şedinţe, cele două administratoare refuză să răspundă la întrebările jurnaliştilor.

„Filmaţi-mă pe mine!”

La solicitarea Nataliei Gârleanu, Mariana Tilipeţ a amendat cu câte o mie de lei doi jurnalişti pe motiv că ar fi filmat în timpul şedinţei de judecată. Magistrata a respins însă solicitarea administratoarei Gârleanu de a le interzice jurnaliştilor să asiste la şedinţe.

Judecătoarea Tilipeţ a permis jurnaliştilor, conform legii, să filmeze pronunţarea încheierii prin care au fost amendaţi jurnaliştii. Însă le-a cerut să nu fie filmate şi cele două administratoare de insolvenţă.

Poliţia, alertată la fiecare şedinţă

Deşi la examinarea dosarului respectiv nu au fost înregistrate incidente majore, la ultimele şedinţe îşi face aăpariţia şi un poliţist. Un ofiţer de poliţie ne-a declarat că a primit ordin verbal de la şeful său ca să vină să asigure ordinea publică la şedinţa de examinare a dosarului Auto-Internaţional.

Intervenţia poliţiei a fost solicitată de un angajat al Judecătoriei Bălţi şi atunci când cameramanul EvZ a încercat să obţină o reacţie de la Onichevici şi Gârleanu în afara sediului instanţei. Doar că oamenii legii nu au constat nicio abatere.

Cum administratorul de insolvenţă a tergiversat examinarea dosarului

Mai multe şedinţe de judecată în dosarul Auto-International au fost amţnate, majoritatea din cauza administratorului autorizat, Natalia Onichevici. În martie 2024, Onichevici a solicitat strămutarea examinării dosarului pe motiv că la Bălţi nu se simte în siguranţă.

Instanţa a respins din start cererea de strămutare, însă administratoarea a contestat-o până la Curtea Supremă de Justiţie. După ce solicitarea de strămutare a fost respinsă de toate instanţele, Judecătoria Bălţi a reluat examinarea cauzei peste opt luni.

Onichevici a depus o plângere şi la Poliţie că ar fi ameninţată de Victor Iavtuhovschi, patronul întreprinderii Auto Internaţional. Doar că cele invocate în plângere nu şi-au găsit confirmare.

Cine le protejează pe administratoarele Gârleanu şi Onichevici?

Preşedintele Judecătoriei Bălţi, Ion Păcaleu, a declarat că a primit ordin de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ca să le asigure protecţie Nataliei Gârleanu şi Nataliei Onichevici. Preşedintele instanţei nu a precizat dacă acest ordin a fost primit verbal sau în scris.

Sursele EvZ susţin că în iniţierea protecţiei speciale pentru Gârleanu şi Onichevici ar putea fi implicat fostul vice-preşedinte al Judecătoriei Bălţi, Valeriu Pădurari.

Precizăm că Pădurari este cel care, în calitate de administrator de insolvenţă, a admis cererea întroductivă depusă de Gârleanu în decembrie 2023, fără să ia în consideraţie că pretinsa datorie era formată din penalităţi. Iar SRL Auto Internațional avea în conturi bani mai mulţi decât suficienţi pentru a o acoperi.

Valeriu Pădurari s-a plâns l-a CSM pe jurnaliştii care au relatat despre acest caz. Raportul a fost prezentat de inspectorul judiciar Ludmila Ouş, care s-a dovedit a fi în relaţii amicale cu Pădurari.

Precizăm că Valeriu Pădurari a părăsit sistemul în 2025, atunci când a venit momentul să fie supus evaluării externe.

De ce se tem administratoarelel de insolvenţă?

Precizăm că am încercat în repetate rândurui să obţinem o reacţie de la administratoarele Gârleanu şi Onichevici. Ultima ne-a răspuns la două mesaje trimise prin poşta electronică. Însă nu ne-a răspuns la întrebările pe care  le-am adresat. Natalia Onichevici a refuzat să se întâlnească cu noi pentru a discuta cazul Auto-Internațional.

Natalia Gârleanu nu ne-a răspuns la apeluri şi a refuzat să ne răspundă atunci când am întâlnit-o în sala de judecată. Am încercat să o găsim la adresa biroului de serviciu. Acolo am descoperit o companie de audit. Când am întrebat de Natalia Gârleanu am fost ameninţaţi cu poliţia. Apoi o doamnă ne-a spus că administratoarea Gârleanu nu stă acolo.

Decizia CEDO de care au uitat magistraţii moldoveni

În mai 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea fostului judecător de la Curtea de Apel, Iurie Iordan. În 2013, jurnalistul Oleg Brega a publicat un video, potrivit căruia judecătorul s-a întâlnit cu un cuplu a primit un plic de la femeie, a scos conţinutul şi l-a băgat în buzunar. Apoi a întors femeii plicul şi încă o hârtie, care pare a fi o bancnotă roşie.

CEDO a stabilit că este vorba despre o chestiune de interes public major, întrucât vizau posibile fapte de corupție.

Filmările au fost realizate într-un spațiu public, unde nivelul de așteptare privind intimitatea este scăzut. Curtea a remarcat și faptul că jurnalistul a acționat cu bună-credință, a verificat informațiile și a oferit un disclaimer în momentul în care a aflat o explicație alternativă, arătând că nu a fost vorba despre o campanie de defăimare.

„Toate înclină spre libertatea presei: tema corupţiei în justiţie este fierbinte, iar un magistrat care refuză să explice contextul întâlnirii cu un plic, ridică întrebări pe linia dintre viaţă privată şi responsabilitate publică. În aceste condiţii, a cere o soluție penala împotriva jurnalistului ar fi însemnat să punem interesul public în cătuşe.

Pe scurt, Curtea confirmă că viaţa privată nu e un formalism care blochează investigaţiile atunci când un oficial ridică suspiciuni rezonabile, iar statul nu are de ce să folosească mecanisme penale pentru a proteja reputaţii vulnerabile la întrebări legitime.

Pentru Republica Moldova, mesajul e clar: nu poţi lupta cu percepţia de corupţie limitând presa. Singura cale rămâne transparenţa şi răspunsul la întrebări, nu amenzile pentu calomnie”, a comentat profesorul universitar Ion Cojocari.