Anghel Saligny. Sursa foto: Wikipedia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Inginerul Anghel Saligny este legenda ingineriei românești. De numele său se leagă construcții legendare precum Podul Carol I de la Cernavodă și ansamblul de silozuri, tunelul urban feroviar de la Constanța.
A văzut lumina zilei la 19 aprilie 1854, la Liești, dar a copilărit la Focșani, unde tatăl său a avut o școală privată. De-a lungul vieții sale de inginer, a educat generații de ingineri ai Politehnicii. A fost membru titular al Academiei Române. A decedat la 17 iunie 1925, la București.
Anghel Saligny, cu origine franco-poloneză
Părinții săi (tatăl francez protestant, mama poloneză catolică) primind cetățenia română, Anghel Saligny, fratele său mai mare Alfons și sora sa mai mică Sofia au primit, la rândul lor, cetățenia română. La naștere, viitorul inginer român a primit numele de botez Leon Anghelus de Saligny.
Documentele de arhivă arată că la Focșani, inginerul care a revoluționat infrastructura românească nu a avut note bune. Fiind educat de un francez, tatăl său, Anghel avea în al patrulea an de liceu la Focșani (1868-1869) note mici la Limba Franceză. Vorbim de 7 și 8 și puține note de 10. La Matematică, primise numeroase note de 5 și 6! Nici la Desen nu se descurca mai bine. Familia Saligny va părăsi România când copiii vor trebui să urmeze studiile liceale și universitare, alegând să revină în Europa Occidentală.
A performat în timpul studiilor de la Berlin
La Berlin, ca și la Potsdam, accentul cădea pe o educație specializată, pragmatică. Acolo, tânărul Anghel Saligny a fost unul dintre cei mai buni studenți. Asta în condițiile în care, construcția podurilor era predată de profesorul Schwedler, sistemele de construcții hidraulice erau predate de către profesorul Franzius. Profesorul Mehrtens preda construcțiile feroviare, un domeniu considerat în avânt atât în Europa cât și peste Ocean.
Un fost coleg al său de școală a rămas surprins să audă că în România, marile construcții precum Podul de la Cernavodă, silozurile de la Constanța, linia ferată Ploiești-Predeal au fost realizate chiar de Anghel Saligny.
Primul pod suprapus, feroviar și rutier din România
La Cosmești, peste Siret, în județul Galați, în 1868-1870, se ridica un pod dublu, feroviar-rutier care a fost afectat de inundații. Circulația s-a reluat cu dificultate în 1872. În 1882, tânărul inginer Anghel Saligny a decis să proiecteze un nou pod feroviar-rutier. Acest al doilea pod s-a construit la Cosmești în perioada 1885-1888.
Podurile lui Saligny au fost detonate în Primul Război Mondial. Cel de la Cernavodă-Fetești, doar parțial. Nu se dorea ca inamicul, Puterile Centrale să apuce să îl folosească. Cel de la Cosmești a fost detonat integral. Podurile vor fi refăcute după Război, când au devenit din nou utile. Pacea înseamnă comunicare și circulație.
Podul care a conectat feroviar Muntenia de Dobrogea
Data de 14/26 septembrie 1895 marchează inaugurarea spectaculosului pod peste Dunăre, feroviar, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, între Fetești și Cernavodă, Constanța fiind legată feroviar de București. Podul traversa și traversează atât brațul Borcea cât și firul principal al Dunării.
S-a spus că el însuși a stat într-o barcă sub pod, atunci când primul tren a traversat podul dinspre Fetești, spre Cernavodă. Deși inițial, podul s-a numit Podul Regele Carol I, comuniștii au decis să-l redenumească folosind numele lui Saligny constructorul podului.
