Industria suvenirurilor. Cum se câștigă bani din exploatarea emoțională

Suveniruri. Sursă foto: Freepik

Fiecare vacanță în care mergem, în străinătate sau pe tărâmurile României, reprezintă o aventură, o experiență și, mai presus de toate, o modalitate de a aduna amintiri. În fiecare colț al lumii, pe străzile pietruite ale orașelor vechi, lângă clădirile istorice sau pe tarabele aglomerate din apropierea plajelor însorite, suvenirurile își așteaptă cumpărătorii. Cum poți pleca dintr-un concediu alături de cei dragi fără un mic lucru care să-ți aducă aminte de momentele fericite? Suvenirurile nu sunt doar simple obiecte, sunt ecouri ale locurilor vizitate, amprente ale clipelor trăite, fragmente ale unei nostalgii bine ambalate. Magneți, căni, tricouri sau produse artizanale promit să aducă acasă o parte din farmecul locurilor vizitate.

Dincolo de nostalgie, industria suvenirurilor este un mecanism bine pus la punct în care emoțiile și amintirile, livrate pe tarabe sau la raft, au un preț. Toate aceste produse frumos realizate exploatează fragilitatea sentimentului efemer. Vrem să păstrăm amintirea unei zile pe care nu o putem lăsa să se piardă. Dar cât din această magie este autentică și cât este o afacere care speculează dorința noastră de a păstra în palme o fărâmă de amintire? Ei bine, industria suvenirurilor este una mai mult decât profitabilă și produce anual venituri de miliarde de dolari.

O industrie a emoțiilor și amintirilor

Industria suvenirurilor este o componentă esențială a turismului și comerțului global. Potrivit unui raport publicat de Global Industry Analysts, piața suvenirurilor era evaluată la aproximativ 130 miliarde de dolari în 2021 și se estimează că va crește cu o rată anuală de 5% până în 2026. Evoluția este impulsionată de dezvoltarea sectorului turismului și de dorința oamenilor de a vedea locuri unice și de a aduna amintiri palpabile din călătoriile lor. În 2022, de exemplu, s-a estimat că vânzările de suveniruri din America de Nord și Europa de Vest au generat cea mai mare parte a veniturilor industriei, cu o cotă de peste 60% din totalul încasărilor globale. Dar se pare că și România se plasează bine la acest capitol.

„Industria suvenirurilor a evoluat foarte mult la nivelul României în ultimii 20 de ani. În 2006, acest sector se ridica la aproximativ un milion de euro, cifră nu foarte mare la acea vreme. Acum, din estimările mele, dacă România încasează un miliard de euro, în general, de la turiștii străini, strict în industria suvenirurilor se depășesc 25 de milioane de euro. Poate ajunge chiar la 30 de milioane de euro. Nu ne referim doar la magneți. Tot acest domeniu s-a dezvoltat mult. Vorbim de foarte multe obiecte personalizate, pornind de la căni, machete, îmbrăcăminte. Dacă punem și industria artizanatului, cifrele cresc. De exemplu, în Horezu sunt foarte multe magazine de ceramică, unele originale, unele cu produse din China, dar au clientelă permanentă, atât străini, cât și români”, a declarat Traian Bădulescu, expert în turism și purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

Tradiție și autenticitate

Industria suvenirurilor cuprinde o gamă largă de produse, de la obiecte de artizanat, la omniprezenții magneți și include articole de îmbrăcăminte sau bijuterii realizate de meșteșugari locali. Cerul este acum limita, iar totul s-a dezvoltat datorită tehnologiei.

 

„Industria suvenirurilor s-a dezvoltat și datorită evoluției tehnologiei. Acum se pot face multe lucruri mai ușor și sunt mai facil de personalizat, de la diverse accesorii la tricouri și căni. Sunt imprimante 3D, pot fi realizate machete mult mai ușor, deci și tehnic este o evoluție. Tehnologia ține mai mult cu producătorii care au costuri un pic mai mici de producție. Pot să remarc și creativitatea în creștere. Magneții arată din ce în ce mai frumos, avem elemente în relief, aurite, o atenție mai mare la grafică. Cele mai ieftine suveniruri, magneții pe care îi avem cu toții pe frigider, sunt un istoric al destinațiilor și al momentelor pe care le-am petrecut în acele locuri”, a explicat reprezentantul ANAT.

Personalitate și cultură

La nivel de trenduri, turiștii sunt cei care impun regulile pe care comercianții trebuie să le respecte. În ultimii ani, la mare căutare au fost produsele autentice și sustenabile. Printre cele mai mari cereri le-au înregistrat suvenirurile personalizate și cele care reflectă cultura locală. Un studiu recent indică faptul că 55% dintre turiști preferă să cumpere produse care au o legătură directă cu cultura. De exemplu, peste 45% dintre turiștii din Europa afirmă că doresc să achiziționeze suveniruri care reflectă tradițiile locului vizitat.

„Este în trend ideea de suveniruri personalizate. Ajută mult și creșterea numărului de turiști străini. Anul trecut am avut 2,5 milioane de turiști străini, în 2019 aveam 3 milioane. Să sperăm că vom ajunge în acest an la aceeași cifră. Dar, pe lângă turiști, mai sunt și vizitatorii care tranzitează țara sau stau la rude sau românii din diaspora. Și ei caută suveniruri ca amintiri din propria țară. Procentul se împarte cam 50% - 50%. Firește că străinii sunt cei mai interesați, dar și românii circulă mult în țara lor. Potrivit statisticilor, dacă anul trecut au fost 2,5 milioane de turiști străini, pe de altă parte, peste 10 milioane de români au călătorit în propria țară și au cumpărat suveniruri la rândul lor”, a precizat Bădulescu.

Suvenirurile și turismul românesc

România, cu un peisaj diversificat, are un potențial semnificativ atât din punct de vedere turistic, cât și atunci când vine vorba de producerea de venituri din suveniruri. Conform unui studiu realizat de Ministerul Economiei, piața suvenirurilor din România înregistrase un plus de 15% în 2022, în principal datorită creșterii numărului de turiști internaționali și a cererii mari pentru produsele locale.

Potrivit expertului, această industrie este extrem de importantă pentru economia locală, deoarece aduce venituri suplimentare. „Institutul Național de Statistică arăta că, din totalul cheltuielilor, turiștii străini cheltuiesc în primul rând pe cazare peste 40%, apoi pentru serviciile de masă sau restaurante undeva la 30% și aproape 20% pe alte alte cumpărături. O treime din totalul cumpărăturilor este reprezentată de industria suvenirurilor și a artefactelor cu specific național, a obiectelor artizanale. Pot spune că această industrie are o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro și crește considerabil de la an la an”, a explicat Traian Bădulescu.

La nivel de profitabilitate, există alte țări din Europa care se descurcă mai bine din acest punct de vedere. „Multe țări din Occident au o cifră de afaceri din industria suvenirurilor ce pornește de la 200 de milioane de euro și ajunge la peste un miliard de euro. Aici mă refer la Franța, Spania, Italia, marile țări turistice ale Europei. Acestea primesc de la zeci de milioane la peste 100 de milioane de turiști. Industria suvenirurilor se dezvoltă, bineînțeles, exponențial și în funcție de creșterea numărului de turiști. Cea mai vândută machetă din lume este cea a Turnului Eiffel din Paris. Doar această machetă, disponibilă în diferite mărimi și prețuri, generează vânzări de sute de milioane de euro pe an”, a povestit expertul.

Promovarea tradiției locale

Interesul crescut pentru suveniruri nu doar că stimulează economia, dar contribuie și la promovarea culturii și tradițiilor românești. Industria suvenirurilor are un impact semnificativ asupra economiilor locale. De exemplu, în orașe ce depind în mare măsură de turism, cum ar fi Brașov sau Sibiu, vânzările de suveniruri ajută la dezvoltarea și susținerea afacerilor mici și la crearea de locuri de muncă.

Industria suvenirurilor oferă o gamă largă de produse din care turiștii pot alege. Pornim de la cele realizate în masă și ajungem la articole artizanale, făcute de meșteșugarii români. Expertul ANAT a precizat că popularitatea unor suveniruri ține însă de un factor important… prețul. „Majoritatea turiștilor preferă suvenirurile făcute în masă. Au un buget mai mic, se grăbesc, nu au timp să facă alegeri. Cele mai căutate și vândute suveniruri sunt magneții. Dar și micile suveniruri personalizate, precum căni, pixuri, tricouri, sunt la mare căutare. Aici vorbim de produse fabricate pe bandă rulantă. În România avem legenda Dracula și Castelul Bran. Este o zonă unde suvenirurile se vând peste prețul mediu al pieței și sunt la mare căutare. Cazinoul din Constanța este, de asemenea, un reper pentru care oamenii caută suveniruri”, a spus acesta.

Meșteșugarii români și produsele de calitate

Cu o piață în continuă expansiune, această industrie și-a adaptat produsele la preferințele diversificate ale consumatorilor. Raportul pe 2023 al Autorității Naționale pentru Turism arată că vânzările de suveniruri din România au atins cifra de 200 milioane de euro, cu majoritatea veniturilor generate de produsele tradiționale, cum ar fi ceramica de Horezu și hainele țesute manual. Aceste produse sunt apreciate nu doar pentru calitatea lor, ci și pentru valoarea culturală pe care o reprezintă în tradiția românească.

Multe zone din țara noastră sunt luate cu asalt de turiști, iar vânzările de suveniruri ating cote mari. Expertul a pus accent și pe ideea de suveniruri artizanale, care se regăsesc atât în mediul rural, cât și urban. În această categorie ne referim la ceramică, costume tradiționale, icoane, toate realizate de artiști și meșteri români. „Astfel de suveniruri pot să coste mult mai mult, de la 100 de euro până la mai mult de 1.000 de euro. Această categorie este căutată de turiștii cu venituri peste medie, care aleg circuite culturale mai lungi, de minim o săptămână. Ei sunt mai deschiși la a cumpăra o ie tradițională sau o icoană. Mă bucur că s-a dezvoltat industria suvenirurilor de masă, magneți, căni, tricouri personalizate și așa mai departe. Dar ar fi bine să fie încurajați mai mult și meșteșugarii sau artiștii români care produc suveniruri unice.”

Tendințe în 2025

La nivel de tendințe, avem și alte tipuri de suveniruri care sunt la mare căutare. Este vorba de produsele culinare, de la clasica slănină la faimoasa țuică. „Avem și o latură gastronomică la suveniruri, cârnați, slănină, plăcinte și diferite tipuri de brânzeturi. Dar să nu uităm și de băuturile non-alcoolice și cele spirtoase. În zonele de munte se vând foarte bine sticlele de vin sau de palincă cu diferite inscripții, precum «Dracula», «Castelul Bran» sau «România»”, a precizat Bădulescu.

La nivel de dezvoltare, Bucureștiul, fiind capitala țării, dispune de multe puncte din care pot fi cumpărate aceste suveniruri. „Acum, în fiecare mall, în fiecare mare magazin în Centrul Vechi, dar și în alte zone, găsești magazine de suveniruri și artizanat. Noi avem o tradiție încă din perioada interbelică a unor astfel de magazine, numai că nu erau suficiente. Acum crește destul de mult numărul lor. Analizând industria suvenirurilor, încă observam carențe în urmă cu 15 ani, dar din 2010 s-a dezvoltat foarte mult și repede. Creșterea numărului de turiști a ajutat. Acum suntem și în Schengen, vin mai mulți vizitatori de peste hotare”, spune expertul.

Estimări pentru viitor

Industria suvenirurilor la nivel mondial continuă să evolueze, adaptându-se la cerințele consumatorilor și la tendințele economice globale. În România, creșterea acestei industrii este promițătoare, având în vedere patrimoniul cultural bogat și diversitatea produselor oferite. Se estimează că piața suvenirurilor din România va continua să crească, ajungând la aproximativ 250 milioane de euro în 2025.

„Industria suvenirurilor va urca exponențial odată cu creșterea numărului de turiști. Cum putem avea mai mulți turiști? Printr-o promovare mai puternică. Din păcate, România are un buget foarte mic de promovare, de un milion de euro. Sunt corporații și firme care au bugete mai mari de promovare. Am avea nevoie de un buget de aproximativ 30 de milioane de euro pe an. Acest buget ar reprezenta o investiție. Am putea primi milioane de turiști în plus. Dacă am avea o campanie puternică și permanentă, estimez că în 5 ani putem să ne dublăm numărul de turiști. Dar este nevoie de implicare din partea oficialilor, a ministerelor”, a explicat Traian Bădulescu.