Premierul populist pro-rus Robert Fico a apărut drept câștigătorul clar al alegerilor prezidențiale desfășurate sâmbătă, 6 aprilie, în Slovacia. Cu peste 53% din voturi, victoria candidatului pe care l-a susținut, Peter Pellegrini, arată că o majoritate solidă a celor 5,5 milioane de locuitori ai acestei mici țări central-europene susțin excesele autoritare ale guvernului său și politica de imitare a Ungariei lui Viktor Orban.

„Slovacii au arătat astăzi că recunosc amenințările la adresa acestei țări din partea mass-media liberale, a activiștilor, ONG-urilor și progresiștilor”, a subliniat Fico, în noaptea de sâmbătă spre duminică, după victoria aliatului său într-un vot pe care mulți l-au comparat cu un referendum privind majoritatea aflată la guvernare din octombrie la Bratislava. De asemenea, premierul i-a invitat pe comentatori „să noteze” că acest referendum „a mers bine”, scrie emonde.fr.

Funcția prezidențială este în mare parte onorifică în Slovacia, dar șeful statului poate influența în continuare numeroase numiri sau poate trimite proiecte de lege înapoi spre examinare în Parlament. Câștigătorul votului, Pellegrini, în vârstă de 48 de ani, actualul președinte al Parlamentului, și-a desfășurat întreaga campanie promițând că va conlucra cu guvernul, spre deosebire de adversarul său, diplomatul pro-occidental Ivan Korcok, de 60 de ani, care a spus că „va face totul pentru a ne asigura că țara rămâne liberă și democratică”.

Conspirație puternică și curent pro-rus

Cu o rată de participare nemaivăzută din 1999, alegerile prezidențiale aduc legitimitatea care îi lipsea premierului Fico, în special în fața zecilor de mii de slovaci care ies în stradă de luni de zile pentru a protesta împotriva reformelor sale în justiție. După ce a guvernat deja de trei ori între 2006 și 2018, a redevenit premier abia după ce a câștigat 23% din voturi la alegerile legislative din septembrie și a fost nevoit să formeze o coaliție cu extrema dreaptă și cu partidul HLAS al lui Pellegrini.

Sărbătorindu-și victoria sâmbătă seara, acesta din urmă a promis încă o dată „să sprijine guvernul în eforturile sale de a îmbunătăți viața poporului slovac”. Fico, care a fost subiectul mai multor scandaluri de corupție în trecut, a efectuat epurări masive în justiție și poliție din octombrie încoace și încearcă acum să preia controlul asupra audiovizualului public. În același timp, el a oprit donațiile de arme către Ucraina, o țară pe care o descrie drept printre „cele mai corupte din lume”.

Subiectul sprijinului Slovaciei pentru marele său vecin estic devenise, de asemenea, principala temă de campanie a alegerilor prezidențiale. Pellegrini și-a acuzat adversarul, care era în favoarea sprijinirii Kievului, că dorește „atragerea Slovaciei în război”. Chiar dacă președintele nu are abilitățile de a trimite armata la luptă în străinătate, această retorică a avut clar un anumit impact într-o țară cuprinsă de teorii ale conspirației și de un puternic curent pro-rus.

Raportul voturilor de extremă dreapta

„Am văzut un om care poate deveni președinte răspândind ură și pasiuni și transformându-și adversarul într-un candidat de război”, a deplâns situația Korcok, cu vocea tremurândă, reproșând învingătorului că a reușit să răspândească „teama”. Pellegrini a făcut campanie repetând peste tot că dorește să apere „pacea”, fără a-i preciza contururile, într-o retorică copiată cuvânt cu cuvânt după cea a premierului ungar, Viktor Orban, care i-a oferit și el sprijinul.

Într-o țară profund polarizată, Korcok a câștigat în mod surprinzător primul tur al alegerilor de sâmbătă, 23 martie, cu 42,5% din voturi, datorită mobilizării puternice a electoratului urban. Dar Pellegrini a reușit să mobilizeze puternic electoratul lui Fico pentru turul doi. De asemenea, a putut conta pe transferul de voturi din partea extremei drepte și a minorității maghiare, care a urmat instrucțiunile de vot de la Budapesta.

Peter Pellegrini și mentorul său

Lider al partidului HLAS, o formațiune social-democrată care s-a despărțit de Smer-SD-ul lui Fico în 2020, Pellegrini nu s-a despărțit niciodată cu adevărat de omul care i-a fost mentor politic și pe care l-a înlocuit la conducere în 2018 în timpul protestelor ample declanșate de asasinarea jurnalistului de investigație Jan Kuciak. Din octombrie, el a pretins că joacă un rol de moderator în coaliția guvernamentală, dorind în special să fie garantul aderării Slovaciei la Uniunea Europeană și NATO, dar până acum nu s-a opus în niciun fel diferitelor reforme care atrag critici din partea Comisiei Europene.

Pellegrini urmează să-și preia funcția de președinte pe 15 iunie. El o va înlocui pe actuala președintă Zuzana Caputova, centristă și pro-europeană, care renunțase la candidatură, epuizată de atmosfera politică toxică din țara ei după epidemia de Covid-19 și războiul din Ucraina. Odată cu retragerea celei pe care îi plăcea să o numească „agent american”, Fico va avea mână liberă pentru a înclina Slovacia în tabăra țărilor UE care joacă jocul Moscovei.

Articol de Jean-Baptiste Chastand. Traducerea-Rador