Piața agroalimentară Rahova se află în spatele unor ghetouri – zona Amurgului -, iar locuitorii din zonă sunt martori nepunticioși ai unui focar de infecție care crește fără oprire de aproape 20 de ani.


FOTO:La doi pași de tarabele cu fructe și legume, o imagine greu de suportat



Igienizarea pieții se face cu „apă chioară”

Gândită inițial la standarde europene, Piața Rahova a rămas europeană doar în teorie. „Noi, cei de aici, ducem o luptă cu morile de vânt. Țăranii care vin în piață aduc sute de lăzi de legume și fructe. Își depozitează marfa la un loc cu resturile din ziua precedentă. Ei transportă produsele cu mașinile lor, iar la tarabe nu încap toate legumele, le aduc în tranșe. Până se vinde o cantitate, cealaltă rămâne într-o parcare infectă. După ce își termină treaba, dau cu un jet puternic de apă chioară, fără detergent, iar resturile curg spre noi. De aici și mirosul insuportabil”, povesteștește Elena Alecu, una dintre locuitoarele din zona Amurgului.

La gunoaiele lăsate de comercianții din Piața Rahova se adaugă și resturile menajere provenite de la blocurile din ghetouri. Spațiile de depozitare insuficiente transformă zona – ușor, dar sigur – într-o adevărată groapă de gunoi. „Cei de la REBU nu vor să le ridice. Noi ne facem curat aici pe alee și în față la bloc, dar nu putem să facem față la tot ce se întâmplă în zonă. Când îi văd pe gunoieri, strig de la geam și îi rog să ia toate gunoaiele pe care le văd, dar ei mă înjură”, ni se plânge Elena, aprobată în cor de ceilalți vecini.


FOTO:În poarta pieței Rahova mizeria este la ea acasă



Drama familiilor cu copii

Familiile cu copii sunt disperate să schimbe situația, dar cred că lipsa de carte îi face vulnerabili în fața celor care sunt responsabili de destinele lor. Copiii din zonă n-au alternativă în fața mizeriei și a mirosului greu de descris. Acolo s-au născut și sunt nevoiți să crească, expuși la boli și pericole oră de oră. „Copilașii noștri se joacă desculți printre gunoaie și șobolani morți! Ce putem să facem noi, suntem neputincioși”, ne-a declarat mămica unei fetițe din „Ghetoul Amurgului”.


Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a luat la cunoștință de situația din Piața Rahova și promite controale în zonă. De altfel, toți cetățenii care se confruntă cu astfel de situații sunt încurajați să le facă cunoscute la numărul de telefon 0800626787


Locuitorii de pe Aleea Românilor își amintesc cum Direcția Antiepidemică București (SANEPID) nu a răspuns solicitărilor lor, cu toate că la parterul unui bloc, un bătrân și-a transformat locuința într-un adevărat incubator de boli. „Nu vrea să-l ajutăm… Puneam mână de la mână, îi încropeam o mobilă și făceam curățenie generală. Găsești la omul asta în casă toate speciile de viețuitoare – de la gândaci și păduchi – la șobolani de diverse mărimi. E dezastru, iar cei care au puterea să schimbe ceva, nu vor să facă nimic”, adaugă Elena Alecu.

„Ne ducem viața de pe o zi pe alta”

Situațiile dificile sunt la ordinea zilei în ghetoul bucureștean. Una dintre familii este greu încercată de soartă, copilul lor având un handicap de gradul 1. ,,Autoritățile nu oferă niciun ajutor social, chiar dacă nevoia este evidentă. În familia noastră muncește doar tatăl, care este taximetrist. Plătim o chirie de 200 de euro, în condițiile în care doar pentru necesitățile copilului avem nevoie de 700 de lei lunar. Ne ducem viața de pe o zi pe alta” , ne-a povestit, cu lacrimi în ochi, Maria Dinu.