Adrian Câciu a explicat strategia de finanțare a României prin intermediul împrumuturilor statului. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a spus că strategia țării este de a „prefinanța necesarul”.

Adrian Câciu a spus că „strategia de finanţare a României prin împrumuturi a fost una de prefinanţare a necesarului”. Potrivit Ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, România a luat cât mai mulți bani la început de an pentru a evita elementele de distorsiune de pe piețele financiare.

Adrian Câciu explică strategia de împrumuturi a României

Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a explicat strategia României referitoare la împrumuturi:

„Trebuie să ştim foarte clar ce înseamnă aceste împrumuturi. În mare parte ele reprezintă datorie scadentă care vine sau a fost angajată în anii anteriori şi în 2023 partea de deficit a fost undeva la 90 de miliarde de lei.

Restul de până la 200 de miliarde înseamnă rate scadente la datoria angajată de guvernele anterioare, deficitele din anii anteriori, începând cu 2010 până în 2023, deci datorie acumulată care a devenit scadentă şi care trebuie plătită”, a declarat Adrian Câciu.

Ministrul PSD spune că împrumuturile achită datoriile anterioare ale Guvernelor

Adrian Câciu a fost întrebat despre nivelul de împrumuturi în care se află țara:

„Mai este un aspect, apropo de cifra de 200 de miliarde, şi în 2024, şi în final de 2023, ca şi în 2022, început de 2023, strategia de finanţare a României a fost una de prefinanţare a necesarului, adică să iei cât mai mulţi bani la început de an pentru că pot apărea tot felul de elemente de distorsiune pe pieţele financiare”, a mai spus Câciu la postul B1 TV.

România se împrumută în acest moment la un nivel mai ridicat decât țări precum Ungaria sau Serbia.

Adrian Câciu: Următorul pas este creșterea gradului de rating

Adrian Câciu a explicat că România nu se poate împrumuta la același nivel cu dobânzile Serbiei:

„Ne putem compara cu ţările din zona europeană, din Uniunea Europeană. Chestiunea aceasta cu dobânzile este legată strict de nivelul de risc, de ratingul de ţară, de nivelul inflaţiei, de apropierea de o zonă riscantă, zona de conflict, şi atunci aceste costuri într-adevăr sunt mai ridicate.

Ce trebuie să facem? Deficitele noastre structurale, deficitele gemene trebuie reduse astfel încât ratingul trebuie îmbunătățit”, a completat Câciu.

România trebuie să crească gradul de rating:

„Ca să creşti acest grad de rating, trebuie în continuare să ai elemente în care reduci deficitul de cont curent. Avem o serie de programe care au menirea să reducă acest deficit comercial, respectiv deficitul de cont curent”, a mai declarat Adrian Câciu.