Ion Iliescu și Mihail Sergheevici Gorbaciov s-au întâlnit pentru prima dată în iunie 1990, cu prilejul „Reuniunii Consiliului Politic al Tratatului de la Varşovia”. La mai puțin de un an, pe 5 aprilie 1991, cei doi se întâlnesc din nou, cu ocazia semnării tratatului cu URSS. De data aceasta lucrurile au stau diferit, fiind programate două întrevederi: una „între patru ochi”, iar cealaltă cu membrii delegație. La întâlnirea privată, liderul sovietic și conducătorul statului român au „pecetluit soarta Basarabiei”.

Prima întâlnirea dintre cei doi lideri, în iunie 1990, a avut ca scop luarea de măsuri pentru a înceta activitățile Tratatului de la Varșovia. A doua întâlnire dintre Iliescu și Gorbaciov a avut loc pe 5 aprilie 1991, pentru semnarea tratatului cu URSS. Cu ocazia semnării acestui tratat, liderii au avut o întâlnire privată, prin care cei doi au negociat pentru Basarabia. Ion Iliescu a propus ca Republica Moldova să rămână sub conducerea Uniunii Sovietice.

Soarta românilor de pe ambele maluri ale Prutului a fost decisă de conducătorul român. După semnarea tratatului însă, „podurile de flori” s-au dovedit a fi doar o amăgire.

România a fost singura țară care s-a grăbit să semneze „Tratatul bilateral româno-sovietic”. Scopul autorităților era acela de a conserva fostul regim comunist și de a transforma Revoluția în „socialism cu față umană”, cu îi plăcea lui Ion Iliescu să o numească. Românii de pe ambele maluri ale Prutului își doreau să trăiască împreună și încurajau unirea Basarabiei cu România. Imediat după căderea comunismului, au fost create numeroase „poduri de flori” între cele două regiuni, însă acest lucru punea în pericol stabilitatea URSS. Acesta a fost motivul pentru care Iliescu și Gorbaciov au avut, pe 5 aprilie 1991, o întâlnire „între patru ochi”, pe lângă cea în care s-a semnat tratatul.

Care a fost relația dintre Iliescu și Gorbaciov

Între cei doi lideri s-a creat o legătură încă de la început și au avut o relație apropiată. Drept dovadă stă modul în care liderul sovietic l-a salutat pe Iliescu, numindu-l „tovarăș” la prima întâlnire.

„Vă salut ca pe un prieten, un tovarăş. Cred că această întâlnire este foarte importantă atât pentru noi, oamenii sovietici, cât şi pentru poporul român. Am studiat atent documentele pregătite. Tratatul nostru a ieşit foarte bun. Şi un lucru principal, este primul tratat încheiat cu o ţară din Europa de Est după schimbările care au avut loc acolo. Împreună cu dumneavoastră, cum se spune, schimbăm viteza. Ajungem la un dinamism nou. Am spus-o şi înainte: vom învinge bolile noastre, dar relaţiile vor rămâne”, a susținut Gorbaciov.

În viziunea liderului sovietic, „bolile” sunt forțele care amenință cu destrămarea URSS. Pentru Ion Iliescu, problema era Occidentul, însă și cu organismele financiare internaționale, FMI și BIRD, care condiționau acordarea de credite de respectarea drepturilor omului în România.

O parte din discuția purtată de Iliescu și Gorbaciov

Iliescu: „Asupra noastră se exercită presiune şi din interior, şi din exterior. Noi, de exemplu, nu putem obţine credite de la BIRD şi FMI. De ce? SUA intervin. Iar pentru noi, acum, creditele sunt o problema de o importanță vitală”.

Gorbaciov: „Nu aveţi impresia că Occidentul vrea să ne aducă la sărăcie şi apoi să ne cumpere pe nimic?”

Iliescu: „Fără îndoială. Nu ne vindem ţara. Vrea să se folosească de situaţia noastră, într-adevăr, dificilă. Anul în curs este foarte complicat. Deocamdată, clasa muncitoare a fost cu noi. Ţărănimea, la fel. (la votul din ”Duminica Orbului” – n.n.). Dar acum, în ambele cazuri observăm o ostilitate crescândă. Şomajul a ajuns la 500.000 de oameni. Piaţa este dezechilibrată. Toate acestea constituie o sursă permanentă de nemulţumire. Forţele duşmănoase interne şi externe cooperează”.

După aceste precizări, discuția revine la tratatul dintre România și URSS. Ion Iliescu susține că „tratatul pe care îl încheiem astăzi are pentru noi o foarte mare importanţă. El demonstrează încrederea reciprocă existentă între ţările noastre. Însemnătatea acestuia este evidentă. Dar trebuie spus că opoziţia dinăuntrul ţării ne atacă şi în legătură cu acest tratat. Ea afirmă că noi vrem, cu ajutorul tratatului, să legiferăm răpirea Basarabiei de către ruşi, să confirmăm pierderea teritoriilor româneşti. Cei de dreapta încearcă să intre în alianţă cu cei de dreapta din Moldova. Dar noi suntem împotrivă”.

Ce a cerut Ion Iliescu la schimb pentru Basarabia

Semnarea tratatului reprezenta închiderea discuțiilor despre unirea Basarabiei cu România. Gorbaciov susținea, la întâlnirea privată, că ”cei care se pregătesc de semnarea tratatului constituie aproape 93% din teritoriile Uniunii, din populaţia ei şi din potenţialul ei economic. Dar nu abandonăm nici restul. Am început discuţiile cu balticii. Ieri a avut loc o convorbire cu lituanienii. Dar dacă ne întoarcem la Moldova, şi acolo doar, în pofida interzicerii referendumului (pentru URSS – n.n.), zeci şi chiar sute de mii de oameni au votat pentru Uniune. Acest lucru a demonstrat: confruntarea se va mai menţine. Cu privire la problema Moldovei, vom întreţine contacte cu dumneavoastră. Ştiu că presa dumneavoastră scrie mult în această privinţă şi scrie pe nedrept”.

Ion Iliescu admite declarațiile liderului sovietic și susține că se străduiește să acționeze în mod realist. „Conducerea ţării consideră că şi la ora actuală totul este clar şi trebuie să pornim de la realităţi, iar istoria este un cu totul alt lucru. Dar este greu să explici oamenilor toate acestea. Aş vrea să vă rog să ne înţelegeţi, să înţelegeţi că suntem nevoiţi să ne exprimăm în mod diferit, să vorbim în diferite limbi, cu oameni diferiţi. În Moldova, după părerea noastră, există forţele realiste. Vă sfătuiesc să vă sprijiniţi mai mult pe Snegur. El gândeşte în mod realist”, a mai adăugat Iliescu.

Gorbaciov: „Este tocmai ce trebuie”. Iliescu: „Cred că moldovenii trebuie susţinuţi în problema Transnistriei, găgăuzilor” Gorbaciov: „Cred că trebuie să facem totul pentru a nu permite scindarea republicii” Iliescu: „La noi în ţară, cei de dreapta se folosesc activ de toate procesele din Moldova” Gorbaciov: „Haideţi să pornim de la faptul că, în primul rând, viaţa din Moldova trebui să reintre într-un făgaş normal şi, în al doilea rând, vom face totul pentru dezvoltarea legăturilor normale dintre România şi Moldova, pe bazele puse de noul tratat”.

Iliescu a oferit Basarabia rușilor, crezând că va primi Insula Șerpilor

Prin semnarea tratatului cu România, URSS obținea controlul Republicii Moldova. Ion Iliescu spera ca în schimbul cedării aceste zone, să primească altceva la schimb. Liderul român a cerut crearea unei comisii comune de istorici, însă Gorbaciov a refuzat, susținând că trebuie să aștepte până când tensiunile vor scădea.

„Aş vrea să abordez şi problema frontierei acvatice din Marea Neagră. Şi în această privinţă au loc dispute în România. Este vorba de Insula Şerpilor. Aceasta reprezintă doar 17 hectare de uscat în faţa Deltei Dunării, la distanţă de 40 de kilometri de aceasta. Cândva a aparţinut turcilor, pe urmă ruşilor. După primul război mondial, românilor. Apropo, şi după tratatul de pace din 1947 a fost lăsată României. În anul 1948, în cadrul precizării graniţei, a intrat în componenţa URSS. Singurul obiectiv care există pe această insulă este farul. În afară de un grup de militari, acolo nu sunt alţi oameni”, a încercat Ion Iliescu.

Gorbaciov nu a făcut niciun fel de promisiune, ci din contră, a susținut că va studia problema și se va gândi la asta. Liderul sovietic a ținut să precizeze că această problemă nu este pentru el o prioritate, avânt „7 mii de kilometri” în dispută cu China.

„Şi acum a treia problemă. În timpul primului război mondial, valorile trezoreriei române au fost transferate în băncile ruseşti. După război am vorbit despre aceasta, dar valorile nu au fost găsite. În anul 1956, o parte din tezaur (aurul sciţilor, din săpăturile arheologice) a fost găsită şi se află acum în muzeele româneşti. Nimic altceva nu s-a găsit. Poate că ar trebui să înfiinţăm o comisie comună?”, propune Iliescu.

Gorbaciov îi spune că ”aceasta este, de asemenea, o noutate pentru mine. Voi cere un raport cu privire la această temă. Şi pe urmă vorbim şi ne înţelegem”.

Ion Iliescu insistă, însă Gorbaciov îi răspunde scurt: „Dacă se poate face ceva, vom face. Iar acum, probabil, e timpul să invităm delegaţiile”.

Fostul președinte al României a negat în 2004 că întâlnirea privată dintre el și Gorbaciov a avut loc. Vladimir Bukovski a obținut stenogramele întâlnirilor dintre cei doi lideri, alături de alte documente care demonstrează existența unei politici pro-sovietică, potrivit celor de la timpul.md.