În lume există un model de luptă împotriva coronavirusului care a obținut rezultate excelente.

Și nu, nu vorbim despre un regim autoritar facilitat de posibilitatea de a pune în aplicare măsuri draconice fără să-i pese prea mult de reacția opiniei publice.

Ne referim la Taiwan, unde de 200 de zile nu s-a verificat niciun caz de contagiune internă. Desigur, Sars-CoV-2 nu a fost eradicat complet de pe insulă, deoarece Taipei trebuie să se ocupe de cazurile (puține) din străinătate. Cu toate acestea, se poate afirma că virusul nu mai circulă în țară.

Prin metodele adoptate, Taiwanul a limitat infecţia și a împiedicat valurile ulterioare. În timp ce Asia și restul planetei au trebuit să facă față flashback-ului virusului, provincia rebelă (așa cum o numește China) nu a fost nici măcar afectată.

Numerele vorbesc de la sine: de la începutul pandemiei până în prezent s-au verificat mai puțin de 600 de cazuri (557), mai puțin de 10 decese (7) și doar 33 de cazuri active. Astfel, se poate afirma cu siguranţă că pe insulă s-au înregistrat 23 de cazuri și 0,3 decese la un milion de oameni. Nu este rău pentru o țară cu aproximativ 24 de milioane de locuitori. Dimpotrivă, asistăm la un adevărat triumf al sănătăţii.

Secretul succesului

Dacă analizăm puţin cele mai virtuoase țări în lupta împotriva virusului, observăm că practic, nimeni nu s-a descurcat mai bine decât Taiwanul. China, de exemplu, care a reușit şi ea să oprească virusul, s-a confruntat cu o fază de început delicată și a trebuit să pună în aplicare măsuri severe pentru stingerea focarului de la Wuhan. Experții au lăudat sistemul taiwanez. Mulți au fost impresionați de modul în care Taipeiul a reușit să întrerupă transmiterea virusului în cadrul comunității. O comunitate care, printre altele, are zone dens populate.

Succesul Taiwanului se bazează pe două elemente principale. În primul rând pe decizii luate la timp. În al doilea rând: pe urmărirea contactelor împinsă la cele mai înalte niveluri datorită unei utilizări intense a tehnologiei. Intrând în detaliu, guvernul condus de Tsai Ing Wen a inițiat o urmărire aproape imediată a contactelor fiecărui caz pozitiv, însoțită de carantine vizate și utilizarea pe scară largă a măștii (un obicei consolidat de epidemiile anterioare, în special SARS).

Reamintim că țara a început să închidă frontierelor încă din ianuarie, chiar înainte ca Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să emită instrucțiuni mai detaliate cu privire la virus.

Ce putem învăța din succesul Taiwanului

Spre deosebire de China și Coreea de Sud, două dintre țările care au gestionat cel mai bine pandemia, dar foarte sui generis - prima este un sistem autoritar, cea de-a doua mult prea tehnologică potrivit standardelor occidentale - democraticul Taiwan oferă câteva lecții pe care Occidentul le-ar putea învăța în vederea viitorului imediat. În primul rând, cazul Taipei scoate în evidenţă felul în care urmărirea contactelor și carantinarea imediată a pozitivilor sunt două practici eficiente.

Dar nu e totul, deoarece cuvântul de ordine pentru ca lucrurile să funcționeze este viteza de reacţie. Cu alte cuvinte, urmărirea trebuie să aibă loc atunci când numărul de infecții este încă limitat. În cazul Taiwanului, sistemul de urmărire al contactelor de pe insulă reușește să monitorizeze în medie treizeci de contacte pentru fiecare caz confirmat.

Fiecare persoană identificată trebuie să rămână în carantină timp de 14 zile (indiferent dacă este pozitivă sau negativă la virus). Iar guvernul a conceput măsuri speciale pentru a oferi mese și asistență persoanelor izolate (tehnologia ajută şi aici, graţie unor programe speciale pentru smartphone- uri). Și, nu în ultimul rând, persoanele care încalcă carantina riscă amenzi de până la 35 de mii de dolari.

Articol de Federico Giuliani

Traducerea Cătălina Păunel, RADOR