Maramureşul este tot mai căutat de investitorii interesaţi de potenţialul eolian şi solar, oficial destul de redus, dar şi de cel hidroenergetic, destul de important, în producerea energiei.
Atât firme autohtone, cât şi din Bucureşti sau de peste graniţă au depus la Direcţia de Urbanism a Consiliului Judeţean Maramureş o mulţime de cereri pentru certificate de urbanism privind aşezarea de microhidrocentrale pe firele de apă ale judeţului, mai cu seamă pe Mara, Iza şi Săpânţa. Din Italia la Firiza Cea mai importantă firmă de gen este cea italiană Espe Energia, care a cumpărat de la statul român cinci hidrocentrale vechi, în zona Blidari Firiza. „Am primit informaţia c-ar fi hidrocentralele de vânzare, şi în 2004 le-am cumpărat. Le-am reutilat, modernizat, am retehnologizat capacităţile de producţie, am adus altele noi. Acum, avem cinci puncte, din care patru funcţionale. Moderne... pentru că Blidari 1 şi 2 erau funcţionale din 1940, din vremea războiului. Într-un ritm de o hidrocentrală pe an, mai avem una de făcut...“, explică Roberto Menegetti, administrator al firmei italiene.
Potrivit acestuia, investiţia finală este de aproximativ 6 milioane de euro. „Dacă le iei ieftin, e rentabil, nu? Noi am făcut o afacere bună... Ideea e că e o afacere sigură. Statul se obligă să cumpere energia verde, pe un preţ stabilit de ANR. Deci concurenţă nu este în domeniu, legea spune că Electrica trebuie să cumpere energia. Nu sunt riscuri comerciale“, conchide acesta.
Pe de altă parte, Vasile Şpan, director al Direcţiei de urbanism, spune că investitorii se lovesc de pretenţiile Romsilva. „În noul Cod Silvic, dar şi înainte, se cere compensarea fizică a unui teren cu de 5 ori valoarea, iar suprafaţa dată în schimb să nu fie mai mică de 3 ori. Nu e gândit rău, statul a înţeles, în toată lumea sunt moteluri sau construcţii şi-n mijlocul sălbăticiei“, spune Pavel Horj, director al Direcţiei Silvice Maramureş. Parcuri în bătaia vântului La Moisei, primăria a semnat un precontract cu o firmă germană, care îşi propune să înfiinţeze un parc de eoliene. S-a montat deja, pe o culme dintre Moisei şi Valea Vaserului, un tun de măsurare, ce transmite live, prin satelit, informaţii relevante firmei germane.
„E vorba de 16-20 de eoliene, cu o investiţie de 60 milioane de euro. Moiseiul are numai de câştigat din asta: va genera un venit anual de 6-7 miliarde lei vechi, în primii 10 ani, apoi un venit de 25 miliarde anual. Zilele trecute ne-au anunţat că vor veni acum, în vară, să proiecteze drumul. Deci, se face“, explică primarul Moiseiului, Toader Şteţcu.
Alţi investitori şi-au anunţat intenţiile, dar nu au construit încă nimic. Este vorba de Borşa, unde firme belgiene şi germane au depus documentaţii pentru eoliene, portughezii au anunţat că vor face cu parc de eoliene la Ocna Şugatag, iar americanii un câmp de panouri solare la Săcălăşeni.
Recomandările noastre
