Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Tichetele de masă ar putea crește de la 45 la aproximativ 50 de lei pe zi dacă formula de indexare ar fi corectată, iar o alternativă ar fi eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicate acestora. Propunerile au fost prezentate de profesorul universitar de economie Cristian Păun, marți, pentru AGERPRES, cu ocazia prezentării unui studiu al Academiei de Studii Economice (ASE) privind efectele economice și sociale ale tichetelor de valoare.
Economistul consideră că mecanismul actual de actualizare a valorii tichetelor de masă trebuie modificat, astfel încât acesta să reflecte creșterea efectivă a prețurilor alimentelor. Studiul ASE analizează și efectele tichetelor de vacanță și ale celor sociale de hrană, inclusiv asupra consumului, turismului și ocupării forței de muncă.
Cum ar putea crește valoarea tichetelor de masă
Potrivit lui Cristian Păun, corectarea formulei de indexare ar permite majorarea valorii tichetelor de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei pe zi. O altă variantă ar fi menținerea valorii actuale, dar fără contribuția la sănătate.
„Studiul nostru arată clar că indexarea corectă ar fi, în momentul de faţă, cu rata inflaţiei, 50 lei de la 45”, a declarat economistul.
Acesta a explicat că eliminarea CASS ar putea aduce salariaților un beneficiu de aproximativ 4,50 lei, fără să fie necesară creșterea valorii nominale a tichetului.
„Dacă dăm înapoi contribuţia la sănătate într-o primă fază, adică facem zero contribuţia la sănătate, putem să obţinem acei 4,50 lei, putem să îi obţinem nu din creşterea valorii, ci pur şi simplu din faptul că renunţăm la contribuţia la sănătate pe aceste tichete şi atunci nu mărim valoarea, dar măcar scoatem contribuţia la sănătate din aşa ceva”, a explicat Păun.
De ce trebuie schimbată formula de indexare
Problema identificată de autorii studiului este modul în care se calculează actualizarea semestrială a tichetelor de masă. Formula utilizată în prezent compară indicii prețurilor din două semestre consecutive, ceea ce înseamnă că rezultatul depinde de modificarea ritmului de creștere a prețurilor, nu doar de scumpirile efective.
Cristian Păun consideră că mecanismul trebuie să reflecte evoluția reală a prețurilor de la o perioadă la alta.
„Adică, dacă preţurile au crescut în ambele perioade, dar în perioada curentă mai puţin decât în perioada anterioară, valoarea tichetelor ar trebui să scadă, ceea ce nu e în regulă”, a explicat profesorul universitar.
Potrivit acestuia, Ministerul Muncii ar trebui să modifice formula astfel încât indexarea să urmărească efectiv majorarea prețurilor.
Studiul face trimitere la Legea nr. 165/2018, articolul 32, care prevede indexarea semestrială obligatorie a tichetelor de masă în funcție de indicele prețurilor de consum pentru mărfurile alimentare, cu menținerea unei clauze de neregresie.
Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 1045/2018, prevăd însă, la articolul 33, raportarea mediei indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul anterior.
Autorii analizei susțin că această metodă urmărește dacă ritmul scumpirilor s-a accelerat sau a încetinit, fără să măsoare direct creșterea cumulată a prețurilor.
În perioadele de dezinflație, prețurile continuă să urce, dar într-un ritm mai lent. În aceste condiții, formula poate indica o valoare mai mică a tichetului, iar clauza de neregresie împiedică reducerea efectivă a sumei acordate.
„Consecinţa este sistematică, nu accidentală: în perioade de dezinflaţie preţurile cresc, dar mai încet decât înainte, raportul iese subunitar şi formula cere reducerea valorii tichetului. Clauza de neregresie blochează reducerea, iar rezultatul este îngheţarea valorii nominale”, se arată în studiu.
Ce s-a întâmplat cu indexarea din septembrie 2026
Conform analizei ASE, aplicarea formulei în septembrie 2026 a dus la un rezultat de 44,86 de lei pentru un tichet de masă, sub valoarea de 45 de lei aflată în vigoare. Din cauza clauzei care nu permite reducerea sumei, valoarea nominală a rămas neschimbată.
În același interval de un an, prețurile alimentelor au crescut cu 7,75%, potrivit datelor prezentate în studiu.
Autorii propun ca formula să fie raportată la evoluția efectivă a prețurilor alimentelor și să includă și un indicator al dinamicii veniturilor salariale, calculat pe o perioadă de trei ani.
Ce efect economic ar avea majorarea tichetelor
Studiul ASE analizează două scenarii de modificare a valorii tichetelor de masă.
În scenariul principal, valoarea ar crește de la 45 de lei la 50,05 lei pe zi. Autorii estimează că această modificare ar putea genera o valoare adăugată brută suplimentară de aproximativ 2,4 miliarde de lei anual și ar susține echivalentul a 18.100 de locuri de muncă în plus.
În al doilea scenariu, valoarea tichetului ar ajunge la 50,54 lei pe zi. Efectul economic suplimentar estimat ar fi de aproximativ 2,6 miliarde de lei, iar numărul locurilor de muncă echivalente susținute ar crește cu 19.800.
Cristian Păun susține că formula de indexare ar trebui să țină cont atât de prețurile alimentelor, cât și de capacitatea angajatorilor de a suporta costurile acordării tichetelor.
„Pe de o parte, preţurile care ar trebui să fie totdeauna prinse acolo, preţul alimentelor, de preferabil, şi aşa este acum cu indicele preţurilor la alimente, dar, repet, cu greşeala de formulă aferentă, la care noi sugerăm să se mai adauge şi un indicator care ţine de productivitatea muncii, astfel încât firmele să îşi poată permite să acorde aceste tichete de masă fără să fie stresate, pentru că, încă o dată, se vorbeşte tot timpul de capacitatea firmelor de a le acorda”, a declarat economistul.
Cristian Păun cere revizuirea taxării tichetelor de valoare
Pe lângă formula de indexare, economistul a criticat regimul fiscal aplicat tichetelor de valoare, despre care susține că le reduce eficiența ca instrumente de politică publică.
În opinia sa, fiscalitatea ar trebui evaluată și prin efectele pe care aceste instrumente le produc în domeniile pentru care sunt acordate, nu doar prin veniturile fiscale rezultate.
„În toate aceste tichete de valoare, problema o reprezintă impozitarea, pentru că regimul fiscal de astăzi este destul de împovărător pe aceste instrumente şi ele îşi pierd din semnificaţie, din rolul pe care îl au, de a fi instrumente de politică publică, nu de politică fiscală”, a afirmat Păun.
Acesta a susținut că tichetele sunt impozitate la momentul acordării, în timp ce bunurile și serviciile cumpărate cu ajutorul lor sunt supuse, la rândul lor, taxării. Economistul consideră că regimul fiscal ar trebui revizuit pentru a evita taxarea în ambele etape.
„Nu are sens să le încărcăm şi de TVA, şi de impozit pe profitul la destinaţie, să le încărcăm apoi de impozite şi în momentul în care ele se acordă, pentru că, în felul ăsta, noi, cumva avem un regim de dublă taxare, şi când se acordă, şi când se cheltuiesc. Haideţi să cădem de acord că ele ar trebui impozitate doar o dată. În general, atunci când se cheltuiesc şi când se acordă, să nu le mai impozităm”, a declarat economistul.
Voucherele de vacanță: reducerea valorii și efectele asupra turismului
În ceea ce privește voucherele de vacanță, Cristian Păun consideră că valoarea acestora ar trebui raportată la costul unui sejur și la posibilitățile de cofinanțare ale beneficiarilor, inclusiv ale familiilor cu copii.
„Nu cerem sau nu recomandăm nimic legat de voucherele de vacanţă, indexarea lor, ci poate o corelare a lor mai degrabă cu ce înseamnă, până la urmă, un sejur de vacanţă pentru o familie”, a explicat acesta.
Economistul a menționat și posibilitatea majorării plafonului de deductibilitate fiscală, dar a precizat că sunt necesare calcule bazate pe costurile efective de cazare.
Potrivit studiului ASE, reducerea valorii voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a fost însoțită de o scădere cu 59,3% a volumului acestora în 2025.
Contribuția estimată a voucherelor la produsul intern brut (PIB) a coborât de la 0,103% în 2024 la 0,036% în 2025.
Analiza econometrică estimează că restricționarea voucherelor a fost asociată cu aproximativ 951.600 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări mai puține ale turiștilor români, cumulat pentru anul 2025 și primele opt luni din 2026.
Calculele compară rezultatele observate cu un scenariu estimat în care ar fi continuat regimul anterior de acordare a voucherelor. Autorii precizează că diferențele reprezintă abateri față de această traiectorie contrafactuală, nu pierderi cauzale demonstrate.
Tichetele sociale de hrană și reducerea numărului de beneficiari
Cristian Păun a atras atenția și asupra diminuării sprijinului acordat persoanelor vulnerabile prin tichetele sociale de hrană, în contextul în care inflația afectează puterea de cumpărare.
„Dar noi spunem că efectul a fost pozitiv în momentele în care aceste tichete s-au acordat şi că, oarecum, ele au reprezentat un element de protecţie socială foarte bun. Ori, taman acum, când inflaţia loveşte foarte tare, tu renunţi la acest instrument, ceea ce este cumva nedrept. Este un pic ciudat că, oricât de mult am vrea noi să fim consecvenţi cu deficitul, totuşi nu poţi să laşi în urmă nişte oameni care, într-adevăr, au probleme sociale”, a declarat economistul.
Conform studiului, în 2025, tichetele sociale de hrană au fost acordate în două tranșe, față de șase în perioada anterioară. În același timp, numărul beneficiarilor a scăzut de la aproximativ 2,5 milioane la 1,12 milioane.
Contribuția economică estimată a acestor tichete a fost de 0,033% din PIB, iar numărul locurilor de muncă echivalente susținute s-a situat la aproximativ 6.600.
Ce impact economic au avut tichetele de masă în 2025
Studiul ASE estimează că tichetele de masă au susținut în 2025 o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB. Efectul asupra ocupării forței de muncă a fost estimat la aproximativ 161.000 de locuri de muncă echivalente.
Valoarea tichetelor de masă emise în 2025 a ajuns la 18,375 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de anul precedent.
Concluziile analizei au fost prezentate marți, 27 octombrie, la cea de-a doua ediție a Policy & Impact Forum, organizată de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu Academia de Studii Economice și alături de Ambasada Franței în România.
Recomandările noastre
