Timişoara a fost, ieri, gazda unei premiere: primul discurs public al lui Eduard Hellvig de la preluarea conducerii SRI, în martie 2015. Acesta a declarat că, după o muncă de mai mulţi ani, Serviciul este în afara oricărui joc de Putere şi a cerut ca Parlamentul să adopte un nou set de legi care să stabilească clar atribuţiile SRI
Eduard Hellvig, directorul SRI, a susţinut, ieri, un discurs la Universitatea de Vest din Timişoara în care a susţinut că structura pe care o conduce „a încheiat orice legătură cu trecutul nefast de dinainte de 1989”. „SRI este, astăzi, în afara oricărui joc de putere. A fost un efort depus de-a lungul mai multor ani, însă, mă aştept ca şi cei din exteriorul serviciului să fie responsabili şi să evite atragerea serviciului în astfel de construcţii. Controlul civil al SRI se face de către comisia specializată a Parlamentului, iar, eu, în calitate de director, miam exprimat permanent totala deschidere pentru asigurarea unui control real şi permanent. În egală măsură, mă aştept ca acest control să nu se transforme într-un instrument cu miză politică sau mediatică”, a afirmat Hellvig.
Cere noi legi de reglementare a activităţii
Serviciului Directorul SRI a spus că a cerut Parlamentului adoptarea unor modificări legislative pentru a clarifica limitele în care acţionează Serviciul: „Am solicitat în mod public, repetat, sprijinul Parlamentului pentru adoptarea noului pachet de legi privind securitatea naţională cu scopul de a ne clarifica limitele de competenţă şi de a le aduce în actualitate. Sunt un democrat în esenţă, motiv pentru care am respins mereu abuzurile şi excesele”. Hellvig a spus că rolul unui serviciu de informaţii este să furnizeze „informaţii de calitate” instituţiilor statului şi că SRI nu poate progresa decât dacă îşi desfăşoară activitatea „în afara oricăror imixtiuni şi ingerinţe”.
SRI, cu ochii pe ameninţarea rusească
Directorul SRI a vorbit şi despre ameninţările externe cărora România trebuie să le facă faţă. „Cooperarea euroatlantică este esenţială în faţa ameninţărilor revizioniste ale Rusiei, pentru a contracara pericolul terorist, dar şi pentru a gestiona eficient tentativa de reorientare a migraţiei spre Marea Neagră. Într-un moment îngrijorător, în care spiritul euroatlantic este pus sub semnul întrebării şi câştigă teren ideea unei Europe cu geometrie variabilă. Există însă o puternică propagandă antioccidentală şi antieuropeană, în forme mai mult sau mai puţin vizibile. Informaţia devine astfel un instrument utilizat în scopuri subversive, inclusiv prin campania de diseminare cu bună ştiinţă de date false sau trunchiate”, a spus Hellvig.
Recomandările noastre
