Editura Evenimentul si Capital

Guvernul dă despăgubirile la Sfântu-aşteaptă

84e4568c3e3aea03723ace44bc60c242
Autor: | | 14 Comentarii | 0 Vizualizari

Fondurile alocate în perioada 2009-2012 pentru plata către foştii proprietari acoperă jumătate din necesarul pentru acest an.

Banii pe care statul s-a angajat să-i plătească românilor care trebuie despăgubiţi în numerar depăşesc cu mult capacitatea guvernului. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a programat ca anul acesta să aloce Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţia care verifică dosarele şi gestionează plăţile, numai 95,5 milioane de lei. Aceasta, în condiţiile în care oamenii stau deja la coadă cu acte în regulă pentru peste 800 de milioane de lei. Însă, conform bugetului MFP, până în 2012 în conturile ANRP vor fi viraţi 402 milioane de lei, abia jumătate din suma necesară în 2009. Altfel spus, oamenii care aşteaptă intrarea banilor în conturi trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, deoarece guvernul alocă sumele trep tat, în funcţie de cum îi permite bugetul. Stadiul despăgubirilor Suma alocată pentru 2009 trebuie împărţită între românii deposedaţi de regimul comunist, cei care au avut case şi terenuri în Basarabia, Bucovina, Cadrilater şi în Serbia. Până în prezent, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor au fost depuse 59.500 de dosare, din care au fost soluţionate aproape 10.500, ne-a spus Mihnea Iuoraş, vicepreşedinte ANRP. Din acestea, au fost depuse peste 9.000 de cereri de opţiune, oamenii alegând dacă vor să primească despăgubirea în bani sau în acţiuni la Fondul Proprietatea. Circa 1.700 de cereri sunt pentru bani şi acţiuni, iar 7.700 pentru despăgubiri exclusiv în numerar, potri vit reprezentantului ANRP. Anul trecut, pentru românii deposedaţi de regimul comunist şi care nu îşi pot recupera în natură avuţiile s-au acordat despăgubiri în cuantum de aproape 155 de milioane de lei, aferent unui număr de aproape 2.000 de cereri de opţiune, potrivit datelor MFP. Dacă îi adăugăm şi pe cei care au avut proprietăţi peste hotare, se ajunge la aproape 594 de milioane de lei. Oamenii sunt disperaţi că au foarte mult de aşteptat. Pe holul ANRP circulă zvonul că „se iau şpăgi şi până la 10% din valoarea despăgubirii ca să dea drumul la dosar”. Conducerea instituţiei susţine însă că funcţionarii care lucrează dosarele nu au legătură cu publicul. COMUNICARE DIFICILĂ Sute de kilometri pentru o informaţie La sediul Autorităţii de pe Calea Floreasca, din nordul Bucureştiului, e aglomerat în fiecare zi lucrătoare. Oameni de toate vârstele şi din toate colţurile ţării merg acolo, se înscriu pe una dintre cele câteva liste, în funcţie de proprietatea pentru care trebuie să-şi primească despăgubirea, şi aşteaptă să fie primiţi de un funcţionar al insti tuţiei. Pentru a afla orice informaţie, ei sunt nevoiţi să se deplaseze în Capitală. „De zeci şi zeci de ori am sunat şi degeaba, am trimis şi o scrisoare la care nu am primit răspuns. Am decizia aprobată din martie 2008 şi încă nu am primit banii”, spune un bărbat, care a parcurs sute de kilometri, din Arad. El aşteaptă despăgubirea pentru 14 hectare de teren deţinute de mama sa în Basarabia. Cu toate că pe pagina de internet a ANRP sunt afişate zece numere de telefon, sună mereu ocupat sau nimeni nu răspunde, acuză oamenii. În replică, Mihnea Iuoraş, vicepreşedintele institu ţiei, spune că toate numerele de telefon trec printr-o singură centrală. Când toate liniile sunt ocupate, persoana care dă telefon aude sunetul specific când nu răspunde nimeni. El trebuie să aştepte până se eliberează linia pentru a i se răspunde, ne-a explicat el. Urma banilor, căutată la Bucureşti „Am început demersurile în 2004. Suntem patru moştenitori care avem de luat despăgubire pentru 13 hectare de teren arabil în judeţul Constanţa, în Vama Veche. Nu am fost de acord cu rezultatul evaluării. Au pus 6.000 de euro pe hectar, numai 60% din valoarea terenului. Dar ne-am declarat mulţumiţi, ca să evităm noi demersuri”, spune Zamfira Bobe din Ploieşti. Ea a venit împreună cu sora ei şi cu un nepot şi a optat pentru despăgubirile în numerar. „Ni s-a spus că nu este nicio şansă să primim banii în mai puţin de un an”, a adăugat ea, ieşind din curtea instituţiei. O altă doamnă din Bucureşti are procură de la rudele sale din Constanţa, care aşteaptă să fie despăgubite pentru proprietăţile pe care le-au avut în Cadrilater. Oamenii au primit prima tranşă de 50.000 de lei din suma totală de 120.000 de lei la sfârşitul lui 2007, iar a doua parte din bani tot întârzie să le intre în cont. Alţii se plâng că terenurile pe care nu le mai pot recupera în natură leau fost evaluate de curând la valori de câteva ori mai mici decât ale vecinilor, care au încheiat procedura anul trecut.

Anunt de ultima ora! Ce se intampla cu Catedrala Mantuirii Neamului

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Economie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI