Într-o adeverinţă emisă de CNSAS, Gelu Voican Voiculescu apare ca „sursa Călugărul”, care a furnizat Securităţii informaţii despre Paul Goma şi Gregorian Bivolaru.

Pe 17 aprilie 1984, Gregorian Bivolaru, un tânăr autointitulat instructor de yoga, este prins de Securitate în timpul unei şedinţe la care mai participau 17 persoane. Descinderea s-a făcut pe baza unor coordonate precise de ţinute de ofiţeri, locul flagrantului fiind o casă din Cotroceni, aparţinând inginerului Alexandru Tocineanu. Tocineanu era internat în spital, însă soţia acestuia se număra printre „studenţii” lui Bivolaru, arestaţi cu toţii odată cu „maestrul” lor.

Un cunoscut al familiei, dar şi al lui Gregorian Bivolaru, inginerul geolog Gelu Voican Voiculescu, aflat în zonă, bate la uşă chiar în timp ce ofiţerii percheziţionau casa. Este legitimat şi ulterior dă mai multe declaraţii despre personajul principal, pe care îl cunoştea încă de când acesta avea 18 ani.

„Influenţa lui Bivolaru este nocivă”

„Era pe atunci un tânăr sfios, modest, dornic de cărţi, foarte cinstit, dezinteresat de bani, punctual şi foarte ascultător. Încă din vremea acestei ucenicii modeste, în el mocnea un orgoliu nemăsurat”, l-a descris geologul Voican Voiculescu pe Guru Bivolaru, cel ce avea să devină liderul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA).

Fără a se zgârci cu vorbele, acesta analizează pentru Securitate, în mai multe declaraţii, toată evoluţia lui Bivolaru. „(...) Fără să pună accent pe ridicarea nivelului său cultural general, s-a specializat cât mai mult în practica yoga. Şi-a constituit propriul cerc. (...) A căpătat un fel de complex de «lider». Din acest moment, caracterul său a început să se modifice (...) să guste adulaţia celor din jur, devenind ambiţios şi orgolios fără măsură”, îşi taxa Voiculescu amicul, după cum reiese din adeverinţa emisă CNSAS.

„Gregorian Biviolaru este victima unei iluzionări totale care- l face să fie convins că este ceea ce nu este nici pe departe. În acest sens, influenţa lui asupra celorlalţi este nocivă. (...) Bazându- se că este un bun practicant şi executant, convins fanatic că este un pionier al activităţii, Gregorian Bivolaru visează la dobândirea unei catedre la IEFS”, dezvăluia Securităţii Voiculescu.

Perdaful lui Voican pentru securişti

Fără teamă că ar putea avea el însuşi de suferit, „sursa Călugărul”, cum este numit de ofiţeri autorul declaraţiilor, îşi permite să urecheze Securitatea pentru modul în care a acţionat la descinderea în timpul şedinţei de yoga, el având, reiese din declaraţie, acces la fotografiile realizate în timpul flagrantului.

„Părerea mea personală este că efectul de surpriză a fost ratat, descinderea având loc prea devreme, grupul fiind găsit luând notiţe sub dictarea lui Gregorian, şi nu în posturile concrete de yoga. Aceasta se poate verifica şi din fotografiile instantanee care s-au făcut pe loc în momentul intrării. Îmi exprim părerea că nici percheziţia nu s-a făcut cu maximum de rigoare. (...) Nervozitatea cu care s-a lucrat a permis unele neglijenţe, în acelaşi timp unii lucrători făcând mici confuzii din ignoranţă”.

Ca şi cum ar fi fost un superior al ofiţerilor, Gelu Voican Voiculescu mai spune că „ar fi fost mai plăcut impresionat de mai multă detaşare în atitudine şi comportare în exerciţiul funcţiunii, precum şi dacă s-ar fi respectat mai riguros prevederile legale”.

Cei 17 discipoli ai lui Bivolaru au fost eliberaţi, însă „maestrul” a rămas în anchetă săptămâni în şir, ofiţerii chinuindu-se să găsească motivele pentru care să-l bage în închisoare.

„Greu recuperabil prin reeducare”

Gelu Voican Voiculescu, alias „sursa Călugărul”, pare a le veni în ajutor securiştilor cu câteva sugestii. „Practic, ar fi greu recuperabil prin reeducare. Numai un stagiu militar, dar făcut anume, l-ar putea lecui, totodată avându-se grijă pentru a fi calificat într-o meserie. Dacă ar fi condamnat, detenţia trebuie asigurată în condiţii mai aparte. Într-un regim de muncă intensivă, dar nedistructivă, gen săpături, sub o supraveghere continuă ar putea fi eventual reeducat. Oricum se impune şi deprinderea unei meserii. Pentru a nu crea un erou din el, vor trebui adunaţi toţi discipolii şi demascat în faţa lor”.

Bivolaru nici nu a fost pus la muncă, nici nu a fost „demascat”. A făcut pur şi simplu doi ani de închisoare pentru că a evadat din celebrul sediu al Direcţiei de Cercetări Penale a Securităţii de pe Calea Rahovei. Înainte de Revoluţie a ajuns însă din nou după gratii. Ale spitalului de psihiatrie de la Poiana Mare.

JOC PERICULOR. Gelu Voican Voiculescu (dreapta) a sugerat Securităţii ca Gregorian Bivolaru (stânga) să fie reeducat prin muncă. Cu sau fără aportul său, Guru a făcut doi ani de închisoare

DISCUŢII APRINSE

Şedinţa CNSAS în care s-a discutat cazul Voican Voiculescu a stârnit vii controverse, dar prietenul „inculpatului”, Cazimir Ionescu, a avut câştig de cauză

Gelu Voican Voiculescu a fost verificat de CNSAS în baza unei cereri a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, depusă din ianuarie 2007. Readus în discuţie la începutul lui 2010, cazul lui Voiculescu a stârnit dezbateri aprinse în Colegiul instituţiei, din care face parte unul din camarazii săi de la Revoluţie, Cazimir Ionescu.

Pe 23 februarie, s-a purtat discuţia finală, în care acesta din urmă a reuşit să-şi convingă colegii că Voiculescu nu a colaborat cu Securitatea, ci a fost o victimă a ei. Chiar un erou.

Din stenograma şedinţei reiese că din opt membri prezenţi au votat pentru verdictul de colaborare doar preşedintele CNSAS, Dragoş Petrescu, şi vicepreşedintele Virgil Ţârău, unul numit de Traian Băsescu, altul de PDL, în Colegiu. Toţi cei trei reprezentanţi ai PSD, Cazimir Ionescu, Laurenţiu Tănase şi Florian Chiriţescu, precum şi Constantin Buchet (PRM), Corneliu Turianu (PDL) şi Claudiu Secaşiu (PNL), au votat în favoarea fostului viceprim-ministru.

În mod excepţional, adeverinţa de necolaborare a fost postată pe site-ul CNSAS la aproape trei luni şi jumătate după vot, pe 1 iunie. Ea poate fi contestată în 30 de zile. Gelu Voican Voiculescu susţine că ar vrea să o conteste chiar el, în sensul că vrea să ceară instanţei retragerea de pe internet a documentului ce conţine informaţii insinuante”. Stenograma şedinţei CNSAS de la acea vreme este relevantă pentru felul în care Voican Voiculescu a primit adeverinţa de necolaborare.

„Din şoarece a devenit pisică”

„Cazimir Ionescu: Am să amintesc aceleaşi argumente pe care le-am spus data trecută. În urma declaraţiilor publice prin care îl declara pe Paul Goma un Soljeniţân al României, el este considerat un adept al lui Paul Goma, este pus sub urmărire şi toate informaţiile începând cu 1977 sunt TO (n.r. - tehnică operativă, respectiv telefon ascultat), ceea ce înseamnă că el a fost sub o perpetuă anchetă şi că nu putea să spună «nu ştiu, nu am spus, nu am văzut». (…) De menţionat că nu a semnat niciodată cu numele lui, ci numai la cerere şi numai în anchetă. (n.r. - informaţii infirmate chiar de Voiculescu). (...) Ofiţerul de securitate lua informaţia dintr-o parte şi o punea în gura unei surse ca să o poată folosi. (...)

Florin Chiriţescu: Aveţi o propunere?

Cazimir Ionescu: Da, de adeverinţă cu preambul. Să fie trecute toate acestea pentru că e de notorietate publică prin ce a trecut omul acesta şi ce a făcut.(...) Virgil Ţârău: (...) E un dosar foarte complicat mai ales că în interiorul său se găsesc mai multe dosare de urmărire informativă, mai multe dosare care au fost topite, au dispărut, dosare de legătură. (...) Există, într-adevăr, note TO care au fost supuse discuţiei, dar pe de altă parte există şi documente care vizează, hai să spunem, o manieră specială pe care domnul Vociculescu a avut-o cu Securitatea. Adică, în cursul urmăririi sale au existat momente în care şoarecele şi pisica au schimbat rolurile sau cel puţin aşa apare din interior. Discuţia pe care eu aş vrea s-o aveţi în atenţie este dacă nu cumva într-un moment din şoarece a devenit pisică sau a încercat să se joace şi a putut să cauzeze într-un fel sau altul o problemă altcuiva. (...) ”

DECEMBRIE FIERBINTE

„Chiţac a făcut drepţi şi l-a eliberat pe Bivolaru”

Nici o informaţie despre Gregorian Bivolaru aflată în dosarul informativ al lui Gelu Voican Voiculescu nu ar fi fost dată în calitate de informator şi cu scopul de a-i face rău acestuia. Dimpotrivă, susţine fostul vice-prim-ministru din guvernul Petre Roman. Potrivit lui, pe 15 iulie 1984, s-a dus la Miliţie, pe Calea Victoriei, cu o declaraţie scrisă de acasă despre Gregorian Bivolaru, semnată cu numele real, prin care a încercat să-l scape pe acesta, „aruncându-l în derizoriu”. Nu a fost, aşadar, decât un joc menit să contribuie la eliberarea tânărului său prieten.

„Întâmplarea a făcut ca în acea zi Securitatea să-i întindă lui Bivolaru cursa evadării, pe care el a înghiţit-o. Lor li s-a părut suspect că m-am dus chiar atunci cu declaraţia şi m-au dus apoi la Securitate, în Beldiman, pentru a mai da declaraţii”, susţine Voiculescu. După câteva luni de arest executate în 1970, sub acuzaţia neprobată de trădare şi trecere ilegală a frontierei, Voiculescu a ajuns el însuşi la închisoare în 1985.

Voican Voiculescu, închisoare pentru trafic de valută

Destinul avea să-l aducă din nou atunci în preajma lui Bivolaru, care a fost pus să dea declaraţii împotriva sa. „Ştia lucruri grave despre mine, cum ar fi acela că împrumutasem de la el un aparat foto performant pentru a poza demolarea spitalului brâncovenesc şi a Mănăstirii Văcăreşti. Nu a spus însă nimic şi aşa am scăpat de o condamnare politică”, spune Gelu Voican Voiculescu, care a fost condamnat şi a executat 11 luni de închisoare pentru infracţiuni de drept comun: deconturi false, trafic de valută.

Eliberarea lui „Guru” la ordinul lui Voican Voiculescu

În 1988 şi 1989, a fost percheziţionat de Securitate şi i s-au cofiscat cărţi din bibliotecă tot ca urmare a legăturii cu Bivolaru. „El nu m-a ascultat şi a continuat cu ritualuri tantrice şi altele”, spune Voiculescu.

Arestat şi dus la Poiana Mare, la Psihiatrie, Gregorian Bivolaru a fost eliberat pe 28 decembrie 1989, spune fostul vice-prim-ministru, din chiar ordinul său. „Abia ne constituisem, pe 27 decembrie. Pe 28, i-am zis lui Chiţac, care făcea pe atunci drepţi în faţa mea, că nu se poate ca un om să facă închisoare pentru Yoga. L-a eliberat în aceeaşi zi”.

Cât despre temeiul legal, Voiculescu spune: „Pe atunci nu se punea problema asta”. La câţiva ani după Revoluţie, Gregorian Bivolaru l-a acuzat pe Voiculescu de apartenenţă la francmasonerie.

ATAC LA REVOLUŢIE

Ameninţarea idealurilor

Potrivit dosarelor de la CNSAS, Gelu Voican a fost urmărit din 1964 sub diverse nume conspirative, printre care şi „Călugărul”. Pseudonimul apare însă şi ca nume de sursă în notele despre Bivolaru.

„Nu cred că este întâmplător că această adeverinţă s-a dat la o lună, două după ce am început iau atitudine împotriva regimului autoritar de azi, după ce am văzut idealurile Revoluţiei ameninţate”, se plânge Voiculescu.

„În adeverinţă sunt echivocuri care lasă loc la interpretări. Scopul poate fi acela de a arăta că toată Revoluţia a fost manipulată de Securitate. Se compromite mai mult decât propria mea persoană”, conchide acesta. TEORIA CONSPIRAŢIEI. Voiculescu e convins că adeverinţa CNSAS are legătură cu declaraţiile sale împotriva actualei puteri FOTO: VLAD STĂNESCU

VOICAN VOICULESCU, ŞEFUL SERVICIILOR

A organizat Serviciul de Informaţii Externe (SIE) şi celebrul „Doi ş’un sfert”

Paul Goma, cel despre care Gelu Voican Voiculescu ar fi oferit Securităţii informaţii, după cum reiese din dosarul său, l-a acuzat printre primii că ar fi fost colaborator al Securităţii. „S-a supărat că nu m-am gândit la enormitatea de a-l chema să fie preşedintele ţării, cum a fost Vaclav Havel”, spune Voiculescu.

În 2006, fostul ofiţer de informaţii externe Liviu Turcu, „defectat” în SUA, l-a nominalizat pe Voiculescu între mai mulţi demnitari postcomunişti care au colaborat cu Securitatea. Tot Turcu a mai spus că acesta s-a dus în decembrie 1989 cu o echipă de militari înarmaţi la o unitate aparţinând CIE şi i-a somat să predea lista informatorilor români în Occident.

„Eram comandantul lor, nu aveam nevoie de armă. M-am dus, într-adevăr, în Beldiman, la CIE, însoţit de colonelul de securitate Viorel Tache, revoluţionar, care devenise consilierul meu, pentru a vedea dosarul lui Dumitru Mazilu, de al cărui trecut nu eram siguri. Atunci am văzut şi dosarul de cadre al lui Virgil Măgureanu”.

Gelu Voican Voiculescu a devenit în decembrie 1989 comandantul serviciilor secrete, pe care le-a reorganizat, creând SIE pe 18 ianuarie 1990, „Doi ş’un sfert” pe 1 februarie. Procesul a fost definitivat de Măgureanu pe 26 martie, când s-a înfiinţat SRI.

Retrospectiv, lui Gelu Voican Voiculescu i se pare că a fost prea solicitat în acea perioadă: „M-am ocupat şi de arestarea generalului Iulian Vlad (n.r. - în al cărui proces a apărut ulterior ca martor al apărării) şi de înmormântarea Ceauşeştilor. I-am şi zis lui Petre (n.r. - prim-ministrul Roman) că e parcă prea mult”.