Marți, 4 septembrie 2018, a avut loc un nou termen de judecată la Curtea de Apel București, în fața completului format din judecătorii Antoaneta Nedelcu (președinte) și Alin Benone Raduinea. Cu această ocazie, Gheorghe Pop, expert la Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC), a fost audiat de către Instanța l-a audiat în calitate de martor. Jurnaliștii de Lumea Justiției au dezvăluit pe 29 august că același Pop a vorbit – tot ca martor – în față CA Brașov despre existența unui protocol semnat de către INEC după 2011, care stabilea procedurile de urmat în cadrul efectuării expertizelor privind autenticitatea înregistrărilor

Revenind la implicarea lui Gheorghe Pop în dosarul ex-primarului ieșean Gheorghe Nichita, trebuie menționat că avocatul fostului edil – Ionel Nechita, din Baroul Iași – a contestat în față Tribunalului Municipiului București (instanța de fond) veridicitatea interceptărilor ambientale produse de către denunțătorul Gabriel Mardarasevici, apărarea ridicând suspiciuni de editare ale acestor înregistrări. Tribunalul a încuviințat cererea privitoare la administrarea unei probe cu expertiză criminalistică în ceea ce privește autenticitatea înregistrărilor și a dispus ca această expertiză să fie făcută de către Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice București, unde singurul expert autorizat este Gheorghe Pop.

Pop a realizat raportul de expertiză, pe care de asemenea apărarea fostului primar Nichita l-a contestat în față TMB. Mai exact, apărarea a avut o serie de obiecțiuni referitoare la raportul pe care l-a întocmit Pop și a solicitat audierea expertului de către prima instanța. Cu toate acestea, Tribunalul București a omis să se pronunțe pe cererea privitoare la audierea expertului, însă a observat că în raportul de expertiză, expertul susținea că nu poate stabili cu propriile simțuri autenticitatea înregistrărilor supuse expertizării.

În aceste condiții, completul de judecată a apreciat că înregistrările depuse la dosar sunt duplicate bit cu bit ale unor înregistrări originale. Pe baza argumentelor aduse de către apărare, Curtea de Apel (în calitate de instanța de control judiciar) a încuviințat cererea apărării de audiere a expertului Gheorghe Pop, care efectuase expertiză în față primei instanțe.

Trebuie menționat că singurul care a primit o pedeapsa cu executare la TMB a fost Gheorghe Nichita (4 ani), în timp ce în cazul tuturor celorlalți inculpați, instanța a pronunțat sentințe cu suspendare: 1 an (Mardarasevici) și 8 luni (Urdareanu și Tănăsescu).

Zi de foc la CAB

La audierea de la CAB de marți, 4 septembrie 2018, în față tirului de întrebări adresate tare și răspicat de către avocatul Ionel Nechita, expertul Gheorghe Pop a răspuns cu o voce destul de scăzută, dând impresia unui om timorat, care încearcă să scape dintr-o încercuire. Pop a recunoscut că nu poate fi stabilită cu certitudine 100% autenticitatea înregistrărilor pe care le-a expertizat, în condițiile în care nu a avut acces la fișierele originale și la suporturile acestora. 
 

Luju.ro prezintăcele mai importante răspunsuri ale oficialului INEC la întrebările venite atât din partea avocatului, cât și dinspre judecătoarea Antoaneta Nedelcu:

„Gheorghe Pop: Am analizat mai multe categorii de interceptări. Pentru a dovedi autenticitatea unor înregistrări, trebuie să fie identificată că atare înregistrarea originală. Ceea ce mi s-a pus la dispoziție a fost un exemplar al înregistrărilor venite. Despre realizarea acestora nu mi s-au pus la dispoziție toate datele. Nefiind prezent la momentul efectuării înregistrării, nu sunt în măsură să garantez absența oricărei modificări. În lipsa acestei garanții, expertul nu poate stabili drept concludentă înregistrarea pe care o expertizeaza.

Antoaneta Nedelcu: O duplicare poate să substituie conținutul original al înregistrărilor?

Gheorghe Pop: De principiu, se poate, dar depinde cum este concepută. De exemplu, dacă se procedează la o reproducere bit cu bit, duplicatul are exact același conținut că originalului. În această cauza, nu am putut să identific asemenea duplicate. Nu am putut să identific dacă duplicarea s-a efectuat bit cu bit sau prin altă metodă. Pentru a efectua o asemenea operațiune, trebuia să am la dispoziție originalul și duplicatul, pentru a le putea compară. Acesta este singurul lucru care a lipsit pentru a identifica originalul. Nu am putut nici să exclud duplicarea exactă, nici să o dovedesc.

Ionel Nechita: În urmă examinării înregistrărilor, ați reușit identificarea programelor sau echipamentelor tehnice pentru salvarea înregistrărilor originale?

Gheorghe Pop: La o parte dintre înregistrări am putut stabili o legătură cu un echipament, bazată pe amprenta acestuia, imprimată în înregistrare. Este un caz particular. Echipamentele respective sunt la dispoziție pentru a realiza înregistrările.

Ionel Nechita: Din cele 3 categorii de fișiere identificate de dumneavoastră în urmă examinării suporturilor optice puse la dispoziție (mono – 2 CD-uri; stereo – 2 DVD-uri și audio-video – alt DVD), puteți particulariza care categorie a fost?

Gheorghe Pop: Înregistrările mono au fost identificate potrivit amprentelor identificate în conținutul fișierelor că fiind realizate cu un echipament de înregistrare marca (…).

Ionel Nechita: Pentru categoria stereo, nu ați putut identifica?

Gheorghe Pop: Nu.

Ionel Nechita: În urmă examinării înregistrărilor, ați putut identifica modul în care s-a făcut transferul de pe aparatură de înregistrare pe suporturile optice înaintate instanței?

Gheorghe Pop: În cazul înregistrărilor stereo, nu.

Ionel Nechita: Față de această situație și în raport de observațiile preliminare din raportul de expertiză, cele 7 fișiere pot fi consemnate drept copii fidele ale unor înregistrări originale?

Gheorghe Pop: Nu există nicio garanție că toate cele 7 fișiere analizate reprezintă copii fidele ale unor înregistrări originale.

Ionel Nechita: Dintre cele 7 fișiere, ați identificat vreunul care să substituie înregistrarea originală cu privire la mediul ambiental? (…) Cele două fișiere mono după CD1 și CD2 (n.r. notațiile folosite în raport) puteau să substituie înregistrarea audio originală, conțînând discuțiile efective din mediul ambiental? Ce v-a determinat să susțineți că ele puteau să substituie înregistrările mono sau autentice?

Gheorghe Pop: Înregistrările mono au o protecție contra modificărilor, implementată de echipamentul de înregistrare. În cazul în care conținutul ar fi fost modificat, programul de redare a înregistrărilor nu ar mai fi recunoscut echipamentele de înregistrare. Acest program de redare se regăsește la filă 13 și recunoaște numai înregistrările audio nealterate, descărcate din echipamente marca (…). Acest lucru arată că deși înregistrările mi-au parvenit pe suporturi optice, ele au fost realizate cu echipamentul individualizat în raport.

Ionel Nechita: Dacă ele ar fi fost alterate, ar fi fost recunoscute de program?

Gheorghe Pop: În opinia mea, programul menționat le-ar fi putut recunoaște, fără a putea recunoaște și echipamentul.

Ionel Nechita: În situația în care dumneavoastră nu ați putea stabili autenticitatea, ați fi putut stabili dacă au fost modificate tehnic?

Gheorghe Pop: În urmă analizei tehnice cu mijloacele disponibile, nu am putut stabili dacă înregistrările de pe suporturile CD1 și CD2 au suferit eventuale intervenții tehnice. Dar nici nu am putut exclude pentru acestea posibilitatea unor modificări.

Ionel Nechita: În lipsa instiintarii dumneavoastră, puteați stabili dacă înregistrările sunt conforme cu adevărul, reflectând fidel evenimentele acustice înmagazinate la momentul în care s-a produs înregistrarea?

Gheorghe Pop: (…) Expertul pornește de la înregistrarea sub formă de duplicat. Nu poate stabili în toate detaliile dacă evenimentele acustice sunt conforme cu originalul.

Ionel Nechita: Dumneavoastră ați examinat duplicate ale înregistrărilor. Puteați constată dacă acestea reflectă modificări, alterări prin reinregistrare?

Gheorghe Pop: Această problema dacă duplicatele constituie rezultatul unei procesari se abordează căutând urmele procesate în conținutul înregistrării. Aceste urme nu au fost găsite.

Ionel Nechita: (…) În urmă analizării convorbirilor interceptate, în condițiile în care ați apreciat că au fost trunchiate anumite replici, iar unele omise pe anumite porțiuni de convorbire, puteți aprofunda cum acestea au constituit erori de transcriere, și nu altceva?

Gheorghe Pop: Persoanele care au abordat problema transcrierii au ascultat aceeași înregistrare. Faptul că au făcut greșeli de transcriere nu se reflectă în neintegritatea înregistrărilor.

Ionel Nechita: Dumneavoastră ați avut certitudinea că aceste omisiuni, trunchieri, cuvinte neinteligibile se datorează erorilor de transcriere sau altor cauze?

Gheorghe Pop: Nu discut despre intenția persoanelor care apar în înregistrări.

Ionel Nechita: (…) Aveți certitudinea că înregistrările ambientale originale sunt doar cele existente în dispozitivul cu care a fost efectuată înregistrarea?

Gheorghe Pop: Nu.

Ionel Nechita: Puteți face precizări despre memoria internă volatilă sau nevolatilă a dispozitivelor?

Gheorghe Pop: Pe măsură ce înregistrarea se efectuează cu un echipament de tip proprietate, în memoria echipamentului se acumulează date corespunzătoare evenimentelor acustice capturate. La încheierea capturii, memoriile volatile își mențîn conținutul numai dacă nu se întrerupe alimentarea cu energie. Memoriile nevolatile își mențîn conținutul indiferent de întreruperea sursei de alimentare. Indiferent de soluția tehnică de memorare, nu au existat pierderi de date. La exportarea înregistrărilor din echipament, se face un control de autenticitate în raport cu duplicatul realizat în exteriorul echipamentului.

Ionel Nechita: În astfel de situații ale înregistrărilor ambientale, suportul original devine sau nu chiar memoria nevolatilă a echipamentului?

Gheorghe Pop: Materialul audio înregistrat în memorie nu este accesibil, astfel încât produsul finit al înregistrării este fișierul exportat din echipament.

Ionel Nechita: Înregistrarea mai poate fi considerată autentică la momentul în care este transferată pe un suport tehnic?

Gheorghe Pop: Nu există motivul pentru a exclude această posibilitate.

Ionel Nechita: Într-o situație în concret, ea mai poate fi asimilată originalului în momentul în care părăsește echipamentul?

Gheorghe Pop: Nu există nicio garanție că după extragerea înregistrării din memorie, ea este falsă. Ea poate să redea exact aceleași evenimente acustice.

Ionel Nechita: Cine poate conferi această garanție?

Gheorghe Pop: Urmele de procesare, de intervenție și de modificări.

Ionel Nechita: În situația de față, puteau fi identificate urme de modificări în urmă transferului?

Gheorghe Pop: Nu am avut acces la informațiile din timpul transferului din memoria echipamentului, în vederea obținerii duplicatului pe care l-am examinat.

Ionel Nechita: Tehnologia actuală permite modificări tehnice, ale căror urme să nu poată fi evidențiate?

Gheorghe Pop: Până acum, nu am cunoștință să se fi operat vreo modificare și eu să nu o pot stabili. Dar această nu înseamnă că am explorat tot spațiul de posibilități existente în lume. În concluziile raportului, am precizat că nu am folosit decât echipamentele și sistemele din dosar, astfel încât când voi vedea o astfel de înregistrare, voi putea demonstra că a fost modificată.

Ionel Nechita: În acest moment, există o metodologie științific recunoscută prin care să se dovedească cu certitudine că o discontinuitate dintr-o înregistrare se datorează unor cauze obiective sau subiective în raporturi ale INEC?

Gheorghe Pop: Răspunsul la întrebarea dumneavoastră depinde de discontinuitatea respectivă. Anumite discontinuități pot fi puse în legătură cu echipamentul tehnic sau cu evenimentele acustice sau evenimente electromagnetice. Nu întotdeauna se poate stabili cu certitudine cauza unei anumite modificări.

(…)

Ionel Nechita: La întocmirea raportului de expertiză, ați avut în vedere un protocol încheiat de DNA cu INEC sau cu alte instituții specializate?

Gheorghe Pop: Nu am avut în vedere niciun protocol între INEC și altcineva, deoarece acestea, în opinia mea, nu există.

Ionel Nechita: Aveți argumente științifice potrivit cărora înregistrările nu conțîn decupari, înserări, alte elemente de contrafacere?

Gheorghe Pop: Din moment ce nu am putut să exclud autenticitatea înregistrărilor analizate, opțiunea de a condiționa identificarea persoanei după vorbire de autenticitatea persoanei este limitată”.

După audierea martorului Gheorghe Pop, avocatul Ionel Nechita le-a spus judecatorilor Antoaneta Nedelcu și Alin Benone Raduinea că la instanța au ajuns doar multiplicari ale altor copii, fapt ce reiese din adresa procurorului de caz către serviciul tehnic al DNA, în vederea realizării acelor copii.

“Expertul nu poate să constate cu propriile simțuri autenticitatea înregistrărilor la care nu a participat. Până la audierea înregistrărilor în camera de consiliu, solicităm că DNA să înainteze la dosar originalele înregistrărilor sau copii certificate”, a completat avocatul Nechita.

În final, președinta completului a stabilit următorul termen pentru 2 octombrie, la ora 13:30.

Semnele de întrebare ale avocatului
 

La finalul ședinței de judecată, avocatul Ionel Nechita a acordat o declarație în exclusivitate pentru Lumea Justiției, în care a evidențiat cele mai problematice aspecte din declarația expertului INEC Gheorghe Pop.

„Un prim aspect este că a subliniat instanței de control judiciar faptul că nu a putut stabili autenticitatea înregistrărilor supuse expertizării, întrucât unu: nu a avut acces la echipamentele tehnice folosite (adică la aparatură cu care s-a realizat înregistrarea) și doi: nu a avut cunoștință despre modul în care au fost păstrate înregistrările de la momentul în care a fost realizată înmagazinarea evenimentelor acustice din mediul ambiental și până la momentul în care suporții optici au fost multiplicați de către Serviciul tehnic al DNA și prezentați instanței. Doi: el a realizat o expertiză pe duplicate, dar – atenție! – care, chiar dacă sunt în format digital, nu reprezintă prima materializare, nu sunt sub definiția pe care o folosesc majoritatea și inclusiv prima instanța – adică bit cu bit, care să substituie înregistrările originale. Și toate aceste aspecte conduc la ceea ce el a concluzionat în raport de ceea ce a expertizat: adică nu sunt autentice.

În al doilea rând, o chestiune importantă în raport de obiectivul pe care l-a încuviințat prima instanța a făcut referire la întrebarea dacă vocea aparține lui Nichita Gheorghe, a persoanei despre care se presupune că a discutat cu Mardarasevici. Pe o înregistrare care a avut loc la 29 septembrie 2015, spune că nu poate stabili dacă vocea aparține lui Nichita Gheorghe (din discuția cu Mardarasevici). Iar în ceea ce privește cealaltă înregistrare Nichita-Mardarasevici (din luna octombrie 2015), expertul spune doar: 'În ipoteza în care ar fi fost autentică înregistrarea, există o probabilitate că vocea să-i aparțînă lui Nichita'. Și de aici toate celelalte elemente pe care el le-a oferit instanței și care într-un final conduc la concluzia că tot ceea ce a fost mijloc material de proba strâns de către procurori, care să fundamenteze situația de fapt pe rechizitoriu (cel puțîn din punct de vedere tehnic și al unui expert), toate aceste mijloace materiale de proba produc mari dubii care să profite inculpatului.

Noi mai avem o etapă foarte importantă pe care o vom parcurge în față Curții de Apel București, raportată la compararea dialogului redat în scris integral pe procesele verbale întocmite de către ofițerul judiciarist desemnat cu transcriptul pe care noi, apărarea, l-am pus la dispoziția instanței și care conține mult mai multe informații și aspecte de dialog care să conducă spre devierea tematicii avute în vedere pe fondul problemei, în eventualitatea în care toate celelalte aspecte ar fi fost acoperite. Adică dacă ar fi fost cu adevărat înregistrat în mediul ambiental dialogul între Nichita și Mardarasevici, dacă vocea i-ar aparține lui Nichita… Mergând pe fondul problemei: s-au discutat chestiunile pe care prima instanța le-a reținut în motivare că fiind aspecte relevante, care să conducă la pretinderea procentajului de bani primit drept mită?”

Despre posibilitatea că dosarul să fi fost influențat de vreun protocol secret

„Atâta vreme ce se discuta la modul general, fără să se ofere o definiție științifică și fără o raportare la literatură de specialitate (îndeosebi internațională – că noi nu avem), atâta vreme ce se face trimitere doar la echipamentele din dotarea INEC-ului, atâta vreme ce nu s-a avut acces la echipamentele cu care s-a produs efectiv înregistrarea, tindem să credem că tot ceea ce este legat de trimiterile referitoare la eventuale editări (adică intervenții umane directe) asupra conținutului înregistrării, asupra mijlocului material de proba, asupra suportului optic se datorează tocmai unor astfel de elemente despre care noi, apărarea, n-avem de unde ști. Și poate (poate!) sunt în spatele protocoalelor, a chestiunilor nescrise. Pentru că noi – după cum ați observat și dumneavoastră – am avut acces și cunoaștem despre definiții din literatură de specialitate privitoare la autenticitate, originalitate a unor înregistrări digitale. Deci lăsând deoparte tot ceea ce se cunoaște și când tu vii, la modul general, și spui: „Eu, până acum, de când sunt expert, niciodată, în nicio expertiză, nu am întâlnit momente în care să fie evidențiat elementul de intervenție”, mă face să cred că sunt chestiuni doar de ordin subiectiv, doar la aprecierea lui și stabilite în alte condiții decât cele care sunt la îndemână oricărei părți participante la analiză unor astfel de probe”.

 

 

Te-ar putea interesa și: