Mihail Băşulescu a fost numit director general interimar (cu preluare de atribuţiuni) al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), scrie tirmagazin.ro
El şi-a făcut miercuri actele de angajare în companie şi a stat aproape întreaga zi în biroul directorului general împreună cu directorul general adjunct economic Ionuţ Maşala (cel care a asigurat interimatul de la plecarea Danielei Drăghia din funcţia de director general cu preluare de atribuţiuni).
La discuţiile dintre cei doi au participat şi directorul juridic Andrei Filipescu dar şi Nelu Iordache, patronul firmei de construcţii Romstrade, firma la care a lucrat până de curând Başulescu.
Această numire l-a umplut de furie pe Dorinel Umbrărescu, patronul firmei băcăuane constructoare de drumuri Spedition UMB, principalul adversar al lui Nelu Iordache. Când a aflat de numirea lui Başulescu, Umbrărescu l-a activat în viteză pe liderul pesedist Viorel Hrebenciuc şi l-a trimis la MTI pentru o discuţie cu ministrul Ovidiu Silaghi.
În ciuda vizitei lui Hrebenciuc, numirea lui Başulescu a rămas în vigoare.
Şi directorul general adjunct al CNADNR, nou-numitul personaj controversat Mircea Pop, a făcut o criză de isterie la aflarea veştii despre numirea lui Başulescu. El le-a spus tuturor că nu poate lucra cu noul lui şef şi că PSD i-ar fi promis lui funcţia de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi. Opt ani de Bechtel în România
Pe 16 iunie 2004, când au început lucrările la Braşov-Borş, autorităţile de atunci promiteau că la finele acestui an vom circula pe cei 415 kilometri ai autostrăzii. Realizaţi sunt doar 52, scrie revista 
Capital.
S-au împlinit opt ani de la tăierea panglicii - eveniment la care au participat premierul Adrian Năstase, ministrul transporturilor, Miron Mitrea, cel de interne, Ioan Rus, şi vicepreşedintele Bechtel de atunci, Charles Redman. Dacă e să comparăm realizările la autostrada Braşov-Borş (70 cm/h) cu viteza de deplasare a unui melc (3m/h, conform studiilor de specialitate - n.r.), observăm că melcul e vitezoman.
Cel mai păgubos contract pentru România a băgat în buzunarul americanilor de la Bechtel 1,32 miliarde de euro, conform datelor trimise Capital de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Potrivit lui Ovidiu Silaghi, la 31 mai a.c. existau plăţi restante către Bechtel.
"Nu ştiu când le pot da banii, asta-mi este marea problemă", spunea în urmă cu două săptămâni ministrul de resort, precizând că fostul guvern s-a angajat ca la 31 mai să achite americanilor 240 milioane de lei, doar că în vistieria ministerului nu erau mai mult 98 de milioane de lei. Fostul ministru al transporturilor, Alexandru Nazare, ne-a precizat că la 30 aprilie plăţile către Bechtel erau făcute la zi, existând şi angajamente ferme din partea premierului şi al ministrului de finanţe de atunci că vor fi asigurate fondurile necesare pentru finalizarea lucrărilor la cei 18 kilometri, o treime din sectorul 3C Suplacu de Barcău-Borş, care au ca termen de finalizare 15 noiembrie 2012.
Sumele restante către Bechtel se ridică la 29,73 de milioane de euro, "iar plata acestora va fi efectuată în funcţie de suplimentarea bugetului pentru 2012", se precizează în răspunsul remis Capital şi semnat de Ionuţ Maşala, directorul general interimar al CNADNR. Întrebaţi care sunt termenele de finalizare pe cele două tronsoane pe care au rămas să lucreze americanii, reprezentanţii companiei de stat spun că la sfârşitul acestui an vor fi gata doar cei 52 de kilometri dintre Câmpia Turzii şi Gilău, care au fost daţi în circulaţie în urmă cu doi ani.
