Georgescu și Rusia. Ce au găsit hackerii în computerul lui Dughin

Georgescu și Rusia. Ce au găsit hackerii în computerul lui DughinDughin / Sursa foto. Twitter

Documente scurse din computerul lui Aleksandr Dughin, ideologul rus ultranaționalist și susținător al lui Putin, obținute de hackeri ucraineni, dezvăluie că Georgescu a fost printre cei 24 de români cu interese proruse care au participat la o întâlnire la Viena.

Georgescu, pe lista lui Dughin

Excluderea lui Călin Georgescu de pe lista candidaților pentru alegerile prezidențiale survine după luni de speculații, ca urmare a hotărârii Curții Constituționale de a anula alegerile din decembrie 2024. Această decizie coincide cu investigațiile desfășurate de autoritățile române, care suspectează legături între candidat și Rusia, conform publicației independente ruse Moscow Times.

În februarie, Georgescu a fost oprit de poliție în timp ce se îndrepta spre depunerea candidaturii pentru turul doi, fiind acuzat de „îndemn la acțiuni împotriva ordinii constituționale".

Incidentul a avut loc la scurt timp după un discurs al vicepreședintelui american J.D. Vance la Munchen, în care acesta a criticat anularea alegerilor, considerând-o o încălcare a libertății de exprimare. Georgescu a declarat că situația reprezintă „o chestiune politică”.

Georgescu a surprins cu candidatura lui

La 62 de ani, Georgescu a surprins întreaga națiune în noiembrie 2024, când, ca și candidat independent cunoscut pentru teoriile sale conspiraționiste (inclusiv negarea aterizării pe Lună), a obținut 23% din voturi în prima rundă a alegerilor prezidențiale, reușind să se califice pentru al doilea tur împotriva candidatei Uniunea Salvați România (USR), Elena Lasconi.

Renumărarea celor 9,4 milioane de voturi exprimate în primul tur din decembrie a stârnit reacții ironice din partea președintelui rus Vladimir Putin, care a afirmat: „Un candidat nu a fost pe placul autorităților, așa că au decis să refacă numărarea voturilor”.

La scurt timp după aceste declarații, alegerile au fost anulate cu două zile înainte de turul doi, din cauza unor finanțări nedeclarate legate de Georgescu, care a susținut în mod fals că nu a primit nicio finanțare, precum și din cauza suspiciunilor de interferență străină.

Lasconi a acuzat BEC de lipsă de transparență

Lidera USR, Elena Lasconi, a criticat decizia BEC de duminică, acuzând lipsa de transparență: „BEC trebuie să ofere urgent explicații… nu există niciun temei legal pentru respingerea acestei candidaturi”, a scris Lasconi pe platforma X.

Investigațiile referitoare la posibilele legături ale lui Georgescu cu Rusia s-au intensificat în ultimele săptămâni. Recent, Ministerul de Externe al României a declarat persona non grata atașatul militar al Rusiei la București, Viktor Makovski, și pe adjunctul său, Yevgeni Ignatiev. Numele lui Ignatiev apare în documente legate de Georgescu.

„Chiar dacă ar fi fost finanțat sau susținut de Rusia, tot l-aș susține pe Georgescu, deși nu am fost niciodată un fan al Rusiei”, a declarat Florin, un bărbat din Cluj-Napoca, care îl urmărește pe Georgescu și alți politicieni asemănători din 2020. „Noi, românii, vrem schimbare, am realizat că toate partidele care ne-au guvernat după 1989 joacă un teatru urât, care ne-a făcut viața mai grea.”

Sâmbătă, candidatul pro-rus, 41% în sondaje

Înainte de decizia de duminică, Georgescu avea un procentaj de 41% în sondaje.

„Sunt foarte dezamăgit, nu pentru că Georgescu nu poate participa, ci pentru că cea mai mare frică a noastră s-a dovedit a fi un adevăr dezamăgitor: nu există democrație. Nu are sens să votăm”, a afirmat Florin după blocarea candidaturii.

Deși Curtea Constituțională a făcut publice anumite dovezi ce indică implicarea Rusiei în alegerile din decembrie, rămân aspecte esențiale neclarificate, ceea ce intensifică scepticismul și neîncrederea publicului față de guvern.

Un raport recent al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a confirmat că o campanie pe TikTok, cu un buget de peste un milion de dolari, a fost susținută de un „actor non-stat” pentru a influența alegerile din România.

„Candidatul a beneficiat, de asemenea, de un tratament preferențial pe platformele de socializare, ceea ce a avut efectul de a distorsiona manifestarea voinței alegătorilor”, se stipulează în document.

Ca urmare a scandalului electoral, Parlamentul European l-a chemat pe CEO-ul TikTok, care a admis că a eliminat un „cluster” de conturi ce încălcau regulile electorale, confirmând că multe dintre acestea aveau „tendințe proruse”, dar fără a oferi informații suplimentare.

Georgescu, laude la adresa lui Putin

În trecut, el l-a lăudat public pe Putin, descriindu-l ca „un om care iubește țara sa”, iar până în prezent nu a condamnat niciodată invazia Rusiei în Ucraina. De asemenea, videoclipurile sale de campanie pe TikTok îl prezentau într-o manieră similară cu Putin, călărind și practicând judo, unul dintre sporturile preferate ale liderului rus.

Sistemul de informații al Italiei (AISE) a raportat că agenți ai statului rus au fost implicați în 34 de atacuri hibride îndreptate împotriva procesului electoral din România.

În timpul alegerilor, au fost înregistrate 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, provenind de pe servere asociate cu Kremlinul din 33 de țări, precum și crearea a 25.000 de conturi de bot pe TikTok.

Aleksandr Dughin: România va face parte din Rusia

Un alt aspect al legăturii lui Georgescu cu Rusia este reprezentat de șeful său de securitate, Horațiu Potra, care a fost comparat cu liderul grupului mercenar Wagner, Evgheni Prigojin. Potra, fost mercenar, a condus un grup militant în Congo, iar în urma perchezițiilor efectuate la locuința sa, au fost găsite bilete de avion către Moscova și o pictură a unui militant cecen cunoscut pentru aprecierile sale legate de uciderea ucrainenilor.

În timpul alegerilor din decembrie, Aleksandr Dughin, ideologul rus ultranaționalist și susținător al lui Putin, a postat pe X: „România va face parte din Rusia”. Acest comentariu a fost interpretat de unii ca o dovadă a intervenției Rusiei în alegerile din România.

Ulterior, Georgescu l-a elogiat pe Dughin, afirmând că „este o persoană cu o structură intelectuală foarte bine definită”. Se știe că cei doi s-au întâlnit la Viena în 2014, iar documente obținute de hackeri ucraineni din computerul lui Dughin indică faptul că Georgescu a fost printre cei 24 de români cu afinități proruse prezenți la acea întâlnire.

Călin Georgescu

Călin Georgescu. Sursa foto: facebook

Site-ul ucrainean Texty a publicat un document pe care susține că l-a obținut de la grupul de hackeri Șaltai Boltai (Humpty Dumpty), în urma spargerii contului de email al lui George Gavrișa, asistentul personal al lui Aleksandr Dughin.

Dughin și „clubul de elită”

Conform sursei menționate, în contul de email a fost descoperită o listă cu persoane (clasificate pe țări) pe care Dughin le considera pentru formarea unui cerc de influență pro-rus.

Jurnaliștii de la Texty, un site ucrainean dedicat investigațiilor, au analizat arhiva de emailuri compromise de hackeri și au publicat un document intitulat „Anexa nr.1“, care are legătură directă cu România. Aceștia susțin că „Anexa“, redactată de echipa lui Dughin, conține o listă de țări „unde este necesară înființarea unui club de elită și/sau a unui grup de influență prin intermediul Russia Today“. „Russia Today“ este un canal media finanțat direct de Kremlin.

Printre țările menționate se află state din toate colțurile lumii, de la Italia la Argentina și de la România la Chile, fiecare având asociate mai multe nume de „prieteni ai Rusiei“. Cei mai mulți indivizi identificați ca fiind în sfera de influență a Kremlinului provin din România, Polonia și Turcia.

Personalități din diverse domenii pe lista lui Dughin

Pe listă se regăsesc personalități de marcă din viața politică românească, lideri ai unor universități, scriitori și intelectuali, politicieni, dar și preoți. Unii dintre aceștia au afinități deschise față de Kremlin, în timp ce alții figurează pe lista de prietenie româno-rusă.

„Țări și persoane, unde există baze pentru crearea unui grup de elită și/sau grupări de influență informațională pe linia <>. Cu toate aceste persoane, AGD (Alekandr Ghelievici Dughin, n.red.), sau reprezentanții lui, s-au întîlnit personal, abordând în mod indirect sau direct posibilitatea participării lor într-o inițiativă organizatorică și/sau informațională de orientare rusă”.

„Deși aceste elemente ridică întrebări, ele nu constituie neapărat dovezi definitive ale unei legături directe între Georgescu și Rusia”, a afirmat analistul politic Radu Magdin pentru The Moscow Times.

În prezent, partidul AUR de extremă dreapta poartă discuții cu Georgescu privind strategia pentru următoarele alegeri, având în vedere absența sa din competiție, conform celor relatate de Moscow Times.