Social
Generația „muncă în două joburi”. Câți români au nevoie de două locuri de muncă pentru un salariu decent
Sursa foto: Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Tot mai mulți români lucrează în două locuri pentru a-și asigura un venit decent. Datele oficiale arată sute de mii de contracte multiple de muncă active, iar fenomenul s-a amplificat în ultimii ani, susțin datele obținute de Evenimentul Zilei de la INS.
Românii încep să muncească de două ori mai mult pentru liniștea de acasă
Realitatea economică din România îi împinge pe mulți salariați să caute un al doilea loc de muncă. Costurile tot mai mari și veniturile insuficiente au creat o nouă categorie socială – generația „muncă în două joburi”.
Datele oficiale confirmă amploarea fenomenului. Potrivit Inspecției Muncii, la 31 decembrie 2024 existau 667.159 de salariați cu contracte individuale de muncă active multiple. Dintre aceștia, peste 509.000 aveau contracte la angajatori diferiți, ceea ce înseamnă că desfășoară activități distincte în mai multe companii.
În plus, statisticile arată că peste 246.000 de români aveau în 2023 cel puțin două contracte cu normă întreagă, potrivit unei analize construită pe date oficiale ale Inspecției Muncii.
Raportat la populația ocupată – adică la cei care lucrează efectiv – datele Institutului Național de Statistică (INS) indică aproximativ 7,7 milioane de persoane active în România. Din acestea, circa 0,6% au declarat că au două servicii simultan, ceea ce ar reprezenta aproximativ 46.000 de persoane, potrivit unei analize bazată pe date INS.
Diferența mare între cifrele INS și cele ale Inspecției Muncii se explică prin metodologia distinctă. INS lucrează cu anchete statistice bazate pe declarații voluntare ale populației, în timp ce Inspecția Muncii centralizează efectiv contractele înregistrate în sistemul Revisal – inclusiv contracte part-time, temporare sau cu durată determinată.
Două joburi, același scop
Motivele pentru care românii ajung să lucreze în două locuri sunt clare. Un salariu mediu brut de aproximativ 7.700 lei în 2024, conform INS, înseamnă, după taxe, puțin peste 4.500 lei net. În marile orașe, acest venit abia acoperă costurile lunare cu chiria, utilitățile și hrana.
Potrivit unei analize Eurofound, România are una dintre cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană de angajați cu „multiple joburi din necesitate economică”, în special în servicii, educație și transporturi.
Mulți dintre acești angajați își combină activitățile. Unii lucrează full-time într-o companie și prestează servicii part-time în alte domenii, de la curierat și contabilitate până la freelancing IT, ride-sharing sau consultanță.
Fenomenul este și o consecință a creșterii economiei informale. Pe lângă cele 667.000 de contracte multiple declarate oficial, există zeci de mii de persoane care prestează activități nedeclarate sau pe bază de contracte de colaborare, fără înregistrare în Revisal.
Ce arată cifrele despre dublul efort al românilor
Conform datelor centralizate, 667.159 de români au cel puțin două contracte de muncă active. Dintre aceștia, 509.846 lucrează la angajatori diferiți, iar 246.186 au două contracte cu normă întreagă, ceea ce înseamnă că lucrează efectiv 16 ore pe zi. În anchetele INS, doar 46.000 de persoane, adică 0,6% din totalul populației ocupate, au declarat că au două joburi simultan.
Cifrele variază în funcție de modul de raportare, însă toate arată același trend: un segment tot mai mare de angajați nu se poate baza pe un singur venit. Sociologii estimează că ponderea celor cu două locuri de muncă reale, fără a include contracte ocazionale, se situează în jurul a 1% din totalul forței de muncă. În cifre absolute, asta înseamnă între 70.000 și 80.000 de persoane care lucrează zilnic mai mult de 10 ore pentru a-și acoperi cheltuielile.
Domeniile în care se găsesc cei mai mulți tineri cu două locuri de muncă
Cele mai multe cazuri de angajați cu două joburi se regăsesc în învățământ, unde profesorii predau suplimentar în sistemul privat sau oferă meditații.
În sănătate, medicii și asistentele lucrează și în clinicile private. În transporturi și curierat, mulți șoferi și livratori au activități independente, iar în servicii și IT, numeroși freelanceri sau consultanți lucrează pentru mai mulți clienți. În industrie și construcții, lucrătorii combină adesea ture la doi angajatori diferiți.
În aceste domenii, diferențele salariale între sectorul public și cel privat, dar și creșterea costurilor de trai, au dus la o adevărată explozie de contracte multiple.
Profesor. Sursa foto: Freepik
Fenomenul și impactul digitalizării
Un efect direct al digitalizării și al flexibilizării muncii este că tot mai mulți români combină un job tradițional cu activități online. Platformele de freelancing, serviciile de transport alternativ și aplicațiile de livrare au creat noi forme de muncă paralelă.
În 2024, potrivit datelor Ministerului Muncii, peste 90.000 de persoane desfășurau activități independente declarate – PFA sau întreprinderi individuale – în paralel cu un contract de muncă.
Aceste forme hibride de muncă devin tot mai frecvente în mediul urban, mai ales la tinerii sub 35 de ani, care acceptă două joburi nu doar din necesitate, ci și pentru diversificarea veniturilor.
O generație între epuizare și adaptare
Economiștii avertizează că fenomenul are efecte ambivalente. Pe termen scurt, el permite creșterea veniturilor și reducerea presiunilor financiare. Pe termen lung, însă, dublul job aduce riscuri serioase: oboseală cronică, stres profesional și scăderea productivității.
România are deja una dintre cele mai ridicate durate medii de muncă din Uniunea Europeană, cu peste 40,5 ore pe săptămână, potrivit Eurostat. Dacă se adaugă orele suplimentare din al doilea loc de muncă, mulți angajați depășesc 55-60 de ore săptămânal.
Specialiștii în resurse umane susțin că soluția reală nu este multiplicarea joburilor, ci creșterea sustenabilă a veniturilor și productivității muncii. Cu alte cuvinte, mai puțin „multitasking” și mai multă eficiență.
